Previziuni sumbre! FMI a înjumătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în 2025

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie, până la 1,6%, arată cel mai recent raport ‘World Economic Outlook’ (WEO), publicat marți de instituția financiară internațională.

Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025 și de 3,1% în 2026, după o creștere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 3,6% în 2025.

Alte articole

România va încasa 1,3 miliarde de euro din PNRR la sfârşitul lunii mai. Ce spune Marcel Boloş despre un eventual acord cu FMI

Alertă de la FMI pentru toţi pensionarii din România. Risc major legat de plăți chiar din 2025

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce ușor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a șomajului de 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

Fondul Monetar Internaţional şi-a redus marţi previziunile privind creşterea economică pentru Statele Unite, China şi majoritatea ţărilor, invocând impactul tarifelor americane, care au atins acum nivelul maxim al ultimilor 100 de ani, şi avertizând că tensiunile comerciale suplimentare vor încetini şi mai mult creşterea, relatează Reuters.

FMI a publicat o actualizare a perspectivelor sale economice mondiale compilate la doar 10 zile după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat tarife universale pentru aproape toţi partenerii comerciali şi tarife mai mari – suspendate în prezent – pentru multe ţări.

Astfel, FMI şi-a redus prognoza de creştere globală cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,8% pentru 2025, şi cu 0,3 puncte procentuale, până la 3%, faţă de prognoza sa din ianuarie, conform căreia creşterea ar fi urmat să atingă 3,3% în 2026.

De asemenea, FMI spune că inflaţia ar trebui să scadă mai lent decât se preconiza în ianuarie, având în vedere impactul tarifelor, ajungând la 4,3% în 2025 şi 3,6% în 2026, cu revizuiri „notabile” în creştere pentru SUA şi alte economii avansate.

FMI a numit raportul o „prognoză de referinţă” bazată pe evoluţiile de până la 4 aprilie, citând complexitatea şi fluiditatea extremă a momentului actual. „Intrăm într-o nouă eră, deoarece sistemul economic global care a funcţionat în ultimii 80 de ani este resetat”, a declarat presei economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.

ESCALADAREA TENSIUNILOR COMERCIALE VA ÎNĂSPRI CONDIŢIILE FINANCIARE

FMI a explicat că escaladarea rapidă a tensiunilor comerciale şi „nivelurile extrem de ridicate” de incertitudine cu privire la politicile viitoare vor avea un impact semnificativ asupra activităţii economice globale. „Este destul de semnificativ şi afectează toate regiunile lumii. Observăm o creştere mai scăzută în SUA, o creştere mai scăzută în zona euro, o creştere mai scăzută în China, o creştere mai scăzută în alte părţi ale lumii”, a declarat Gourinchas într-un interviu pentru Reuters.

„Dacă vom asista la o escaladare a tensiunilor comerciale între SUA şi alte ţări, acest lucru va alimenta incertitudinea suplimentară, va crea volatilitate suplimentară pe pieţele financiare, va înăspri condiţiile financiare”, a spus el, adăugând că efectul cumulat va reduce şi mai mult perspectivele de creştere globală.

Perspectivele de creştere mai slabe au redus deja cererea pentru dolar, dar ajustarea pieţelor valutare şi reechilibrarea portofoliilor observate până în prezent au fost ordonate, a spus el. „Nu asistăm la o debandadă sau la o fugă spre ieşire”, a declarat Gourinchas. „Nu suntem îngrijoraţi în acest stadiu cu privire la rezistenţa sistemului monetar internaţional. Ar fi nevoie de ceva mult mai mare decât atât”, a arătat expertul.

Cu toate acestea, perspectivele de creştere pe termen mediu rămân mediocre, previziunile pe cinci ani fiind blocate la 3,2%, sub media istorică de 3,7% din perioada 2000-2019, fără a se întrevedea o ameliorare în absenţa unor reforme structurale semnificative.

CREŞTEREA COMERŢULUI MONDIAL, REDUSĂ CU 1,5 LA SUTĂ

FMI şi-a redus previziunile privind creşterea comerţului mondial cu 1,5 puncte procentuale, până la 1,7 %, jumătate din creşterea înregistrată în 2024, reflectând fragmentarea accelerată a economiei mondiale.

Comerţul va continua, dar va costa mai mult şi va fi mai puţin eficient, a spus el, citând confuzia şi incertitudinea antreprenorilor cu privire la unde să investească, de unde să se aprovizioneze cu produse şi de unde să cumpere componente.

„Este absolut esenţial să se restabilească predictibilitatea şi claritatea sistemului comercial, indiferent de formă”, a subliniat expertul.

CREŞTEREA ECONOMICĂ ÎN SUA A SCĂZUT, INFLAŢIA A CRESCUT

FMI a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a SUA cu 0,9 puncte procentuale, la 1,8% în 2025 – cu un punct procentual mai puţin decât creşterea de 2,8% din 2024 – şi cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%, în 2026, citând incertitudinea politică şi tensiunile comerciale.

Economistul-şef al FMI a declarat reporterilor că FMI nu prognozează o recesiune în Statele Unite, dar şansele unei încetiniri au crescut de la 25% la 37%. Acesta a declarat că FMI preconizează acum că inflaţia globală din SUA va ajunge la 3% în 2025, cu un punct procentual mai mult decât prognoza în ianuarie, din cauza tarifelor şi a forţei sectorului serviciilor.

Acest lucru înseamnă că Rezerva Federală va trebui să fie foarte vigilentă în ceea ce priveşte ancorarea aşteptărilor inflaţioniste, a spus Gourinchas, menţionând că mulţi americani sunt încă marcaţi de vârful inflaţiei atins în timpul pandemiei COVID.

SCHIMBAREA PREŞEDINTELUI FED, RISCANTĂ

Întrebat despre impactul eventualelor măsuri luate de Casa Albă pentru înlăturarea preşedintelui Fed, Jerome Powell, Gourinchas a spus că este „absolut esenţial” ca băncile centrale să poată rămâne independente pentru a-şi menţine credibilitatea în abordarea inflaţiei.

Acţiunile americane au suferit pierderi abrupte luni, deoarece preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a intensificat atacurile la adresa lui Powell, alimentând îngrijorările cu privire la independenţa băncii centrale.

Vecinii americani Canada şi Mexic, ambii vizaţi de o serie de tarife vamale impuse de Trump, şi-au văzut, de asemenea, previziunile de creştere reduse. FMI a prognozat că economia Canadei va creşte cu doar 1,4% în 2025 şi cu 1,6% în 2026, în loc de creşterea de 2% prevăzută pentru ambii ani în ianuarie.

FMI a preconizat că Mexicul va fi puternic afectat de tarife, creşterea sa scăzând la 0,3% în 2025, o scădere bruscă de 1,7 puncte procentuale faţă de previziunile din ianuarie, înainte de a-şi reveni la o creştere de 1,4% în 2026.

SPANIA, O SITUAŢIE EXCEPŢIONALĂ

FMI a prognozat că în zona euro creşterea va încetini la 0,8% în 2025 şi la 1,2% în 2026, ambele previziuni fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mici decât în ianuarie.

Potrivit FMI, Spania este o situaţie excepţională, cu o prognoză de creştere de 2,5% pentru 2025, o revizuire în creştere cu 0,2 puncte procentuale, reflectând datele solide.

Forţele compensatorii au inclus un consum mai puternic ca urmare a creşterii salariilor şi o relaxare fiscală preconizată în Germania după modificări majore ale „frânei datoriei” sale. FMI şi-a redus prognoza de creştere pentru Germania cu 0,3 puncte procentuale, la 0,0% în 2025, şi cu 0,2 puncte procentuale, la 0,9% în 2026.

În Marea Britanie, creşterea ar urma să atingă 1,1% în 2025, cu 0,5 puncte procentuale sub previziunile din ianuarie, urmând să crească uşor până la 1,4% în 2026, reflectând impactul anunţurilor recente privind tarifele, randamentele mai ridicate ale titlurilor de stat şi consumul privat mai slab.

Pentru România, previziunea ratei de creştere pentru 2025 a fost redusă la 1,6 la sută, iar inflaţia estimată la 4,6 la sută.

SITUAŢIA ÎN ASIA

Este de aşteptat ca tensiunile comerciale şi tarifele să reducă cu 0,5 puncte procentuale activitatea economică a Japoniei în 2025, comparativ cu previziunile din ianuarie, creşterea fiind estimată la 0,6%.

Prognoza de creştere a Chinei a fost redusă, de asemenea, la 4% pentru 2025 şi 2026, reflectând revizuiri în scădere de 0,6 puncte procentuale şi 0,5 puncte procentuale faţă de prognoza din ianuarie.

Gourinchas a declarat că impactul tarifelor asupra Chinei – extrem de dependentă de exporturi – este de 1,3 puncte procentuale în 2025, fiind compensată de măsuri fiscale mai puternice.