FMI: Agravarea crizei din zona euro ar putea reduce PIB României cu 5%. Leul s-ar deprecia cu 15-20%

FMI vede cinci riscuri importante pentru România: agravarea crizei din zona euro şi accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme şi accesarea de fonduri UE sub aşteptări, care au şanse ridicate de realizare; blocarea accesului la pieţele financiare, cu şanse mici şi efect mediu.

„România are legături comerciale şi financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa formează circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte controlat de bănci din zona euro. Împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat”, notează FMI într-un raport publicat marţi.

Luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI.

România a avut o creştere economică de 7,3% în 2008, urmată de o contracţie severă, de 6,6% anul următor, ca urmare a crizei financiare, şi o scădere de 1,6% în 2010. Anul trecut, PIB a crescut cu 2,5%, susţinut evoluţia bună a agriculturii. Pentru anul în curs, Fondul estimează un avans de 1,4%, urmat de o accelerare la 2,5% anul urmtor.

Alte articole

Războiul din Orientul Mijlociu amenință întreaga omenire. Șefa FMI: Creșterea de 10% a prețului petrolului va încetini evoluția economiei mondiale

Nicuşor Dan, după şedinţa cu liderii Coaliţiei: „Dacă nu se luau măsuri rapide, putea veni FMI și să fie mai rău de atât”

Criza a lăsat „urme adânci” în economia românească, iar creşterea potenţială a PIB va avea nevoie de timp pentru a-şi reveni. Experţii Fondului estimează o creştere potenţială sub 2% până în 2014 şi o accelerare treptată până la 3,1% în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii.

FMI a revizuit estimarea pentru creşterea potenţială a PIB de la 2% la 1,4% pentru acest an şi de la 2,9% la 1,8% pentru anul următor. În 2014, creşterea potenţială s-ar situa la 2,2%, la 2,7% în 2015, 2,9% în 2016 şi 3,1% în 2017.

Impactul unei accelerări a dezintermedierii financiare a marilor bănci străine din România ar fi ridicat, creditarea s-ar prăbuşi, trăgând în jos investiţiile şi consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic.

De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgenţă, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea în instituţiile individuale de credit.

O reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme ar stopa implementarea acestora, afectând perspectivele de creştere, şi ar putea induce o pierdere a încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi volatilitate mai puternică pe piaţa financiară, inclusiv presiune pe cursul de schimb.

Accesarea de fonduri UE sub aşteptări, situaţie cu probabilitate ridicată, ar afecta proiecţiile de creştere, care depind puternic de accelerarea utilizării de fonduri europene. În acelaşi timp, avansul economic ar putea fi mai redus pe termen mediu, afirmă experţii FMI.

În cazul în care pieţele financiare nu ar mai împrumuta România, situaţie cu probabilitate redusă, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale şi cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt. O anumită consolidare fisclă şi finanţare prin programul cu FMI ar putea fi necesară.

Board-ul FMI a aprobat la finele lunii septembrie cea de-a şasea evaluare a acordului preventiv cu România, disponibilizând cea de-a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST – drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din programul de finanţare de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totală pusă la dispoziţia României până în prezent de la începutul acordului cu FMI, din martie 2011, este de 3,2 miliarde euro.

Acordul aflat în derulare este unul preventiv, iar autorităţile române nu au accesat finanţarea până în prezent.

Acordul cu FMI este completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranşele putând fi trase de autorităţile române doar dacă este necesar.