FMI avertizează România: pentru creşterea pensiilor e nevoie de o nouă politică fiscală

Experții FMI arată că noua lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar ar genera costuri fiscale inițiale care ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani.

Pentru a evita acest risc, este necesară o introducere treptată a acestor costuri și o punere în aplicare prudentă, arată instituția, potrivit Realitatea.

Principalele recomandări din raportul FMI privind România

– Pachetul fiscal adoptat recent oferă o îmbunătățire binevenită în politica fiscală și ar trebui să contribuie la reducerea oarecum a deficitului fiscal în 2024; dar va fi nevoie de mai mult. În special, reducerea unor scutiri de taxe este un pas înainte. Cu toate acestea, unele măsuri, în special noile taxe pe cifra de afaceri, nu sunt în conformitate cu bunele practici și ar trebui reconsiderate. Mai mult, sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a ridica cel puțin 2% din PIB în venituri suplimentare, dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, asigurând în același timp că toți contribuabilii își plătesc cota echitabilă. Raționalizarea TVA și a impozitelor pe venitul personal (inclusiv eliminarea lacunelor și eliminarea privilegiilor fiscale).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

– Raționalizarea TVA-ului și a impozitelor pe venitul personal (inclusiv eliminarea lacunelor și eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie ale unei astfel de reforme. Odată ce acest lucru este realizat, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive pe venit.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ponta avertizează că România riscă să ajungă din nou la FMI: „Suntem într-o situație la fel de gravă ca în 2009-2010”. Ce coaliție propune fostul premier

Cine este Mugur Tolici. Semnătura lui va apărea pe toate bancnotele românești alături de cea a lui Mugur Isărescu

– Politicile fiscale și de cheltuieli vor trebui să devină mai previzibile. Anunțarea unor reforme fiscale suplimentare cu mult timp în avans va ajuta companiile și gospodăriile să se adapteze la aceste schimbări. Cheltuielile pentru pensii și salariile din sectorul public ar trebui stabilite pe o traiectorie sustenabilă bazată pe formule, așa cum se prevede în NRRP. Acești pași ar trebui să contribuie la îmbunătățirea bugetării pe termen mediu și să sprijine o cale credibilă pentru consolidarea fiscală necesară.

Despre noua lege a pensiilor

– Noul proiect de lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar ar genera costuri fiscale inițiale care ar putea periclita eforturile de reducere a deficitului în următorii câțiva ani. Pentru a evita acest risc, sunt necesare o introducere treptată a acestor costuri și o implementare prudentă.

– Politica monetară nu ar trebui relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie fermă descendentă, așa cum este necesar pentru revenirea inflației totale în intervalul de toleranță până la începutul anului 2025. Inflația este în scădere în linii mari, conform previziunilor, dar riscurile apar din creșterea puternică a salariilor. În plus, autoritățile monetare ar trebui să fie, de asemenea, pregătite să înăsprească politica monetară în cazul în care se materializează riscuri pozitive asupra inflației de bază.

Episodul recent de volatilitate mai mare a cursului de schimb oferă o oportunitate de a crește treptat flexibilitatea cursului de schimb bidirecțional pe termen mediu. Acest lucru ar reduce oportunitățile de destabilizare a fluxurilor de capital, ar crește eficacitatea politicii monetare și ar spori rezistența la șocurile economice. În acest context, este important să trecem treptat pentru a păstra câștigurile de încredere înregistrate în ultimul deceniu. Date îmbunătățite privind așteptările inflaționiste ar sprijini calibrarea politicii monetare.

Taxarea băncilor

– Deși vulnerabilitățile sectorului financiar sunt limitate, riscurile emergente trebuie monitorizate. Fundamentele puternice ale sectorului financiar susțin reziliența acestuia, dar creșterea recentă a împrumuturilor în valută a companiilor impune o analiză atentă. Taxa pe cifra de afaceri a băncilor ar putea, dacă este menținută pentru o perioadă îndelungată, să slăbească rezervele financiare ale băncilor și intermedierea financiară deja scăzută.

Îmbunătățirile sistemului CSB/CFT ar trebui implementate rapid. Pe baza progresului în curs, autoritățile ar trebui să elaboreze o strategie globală de CSB/CFT pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului CSB/CFT.

Există spațiu semnificativ pentru a susține creșterea veniturilor reale și convergența în continuare cu Europa de Vest. Acest lucru necesită investiții în infrastructura fizică, precum și în oameni și întărirea eficienței statului.

Valorificarea la maximum a sprijinului UE disponibil este esențială – atât pentru a ajuta la finanțarea investițiilor atât de necesare, cât și pentru a sprijini punerea în aplicare a agendei de reformă convenite.

Combaterea corupției și eficientizarea companiilor de stat

– Reformele guvernanței sunt esențiale, inclusiv pentru a spori capacitatea administrativă și transparența, combaterea corupției și eficientizarea întreprinderilor de stat. Astfel de reforme ar întări atractivitatea României pentru investiții și, de asemenea, ar contracara migrația netă continuă (deși în scădere).

– Creșterea participării la forța de muncă este esențială pentru atenuarea efectelor scăderii populației. Creșterea oportunităților pentru femei de a se alătura forței de muncă formale și îmbunătățirea rezultatelor educației pentru a spori oportunitățile pentru toți sunt deosebit de importante.

Avansarea tranziției ecologice a economiei României este vitală. Reducerea emisiilor de GES în conformitate cu obiectivele UE și actualizate NECP este o provocare, chiar dacă producția de energie electrică a României este deja dominată de surse cu emisii scăzute de carbon. În special, emisiile din sectoarele transporturilor și locuințelor sunt dificil de abordat. Acest lucru necesită nu numai investiții mari și bine coordonate, ci și un set complementar de politici pentru a atenua impactul social al tranziției.

Astfel de politici ar trebui să descurajeze emisiile de carbon (inclusiv prin impozitare) protejând în același timp compensarea gospodăriilor cu venituri mici. Închiderea programată a minelor de cărbune va necesita eforturi speciale pentru a oferi compensații și noi oportunități pentru gospodăriile afectate. Potențialul mare al României pentru energie regenerabilă îi oferă oportunități importante de a beneficia de decarbonizare și de a deveni mai competitivă în lanțurile valorice verzi.

Citeşte şi: Se taie retroactiv tichetele de masă! Ce angajaţi trebuie să dea banii înapoi chiar înainte de Sărbători DOCUMENT