Avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea, a spus că va invoca rezultatul votului din Parlament pentru a preîntâmpina o eventuală arestare a clientelei sale. „Cred că va fi o discuţie foarte interesantă privind votul din plen care, în opinia mea, nu întruneşte condiţiile legale, mai exact nu intră în prevederile articolului 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind Statutul deputatului şi senatorului. Ieri nu a fost întrunită majoritatea cerută de lege. Articolul 24 cere să existe o majoritate de jumătate plus unu din membrii Camerei. Ieri au fost doar 170 de voturi pentru din 199 minim necesare pentru aprobarea cererii”, susţine Striblea.

„Nu ştiu dacă vom contesta în mod direct deocamdată, ci vom invoca faptul că hotărârea respectivă e un vot de neavizare fiindcă, în condiţiile în care nu există o majoritate cerută de legea, orice altă hotărâre este o hotărâre împotrivă. Vom spune asta şi în faţa procurorilor şi în faţa instanţei”, a mai spus avocatul.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Pânişoară, candidatul ecologiştilor îl spulberă pe Cîrstoiu: ...

Marcel Ciolacu îl avertizează din nou pe Cătălin Cîrstoiu: ...

Citeşte şi Avocaţii ELENEI UDREA contestă votul din PARLAMENT. Prevederile legislative se bat cap în cap

Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, îi dă dreptate lui Striblea. Prezentăm mai jos interpretarea hotărârii Camerei oferită pe Iancu pentru stiripesurse.ro.:

„Legea 96/2006, care reglementeaza Statutul parlamentarului, spune la articolul 24, alineatul 4, ca pentru adoptarea unei Hotarari de aprobare a unei arestari sunt necesare jumatate plus unu din totalul voturilor membrilor Camerei respective, ceea ce inseamna jumatate plus unu ca si cvorum de lucru si jumatate plus unu, spune legea, din cei care formeaza Camera respectiva. Deci, pana la urma, cvorumul este egal cu numarul membrilor Camerei care pot adopta Hotararea, adica majoritatea necesara.

S-a pus problema prioritatii legii in fata Regulamentului. Este o prioritate a legii fata de Regulament in primul rand pentru ca legea este opozabila tuturor Regulamentelor, ca urmare trebuie neaparat ca Regulamentul sa fie adaptat legii. In plus, Curtea Constitutionala s-a pronuntat ca pana la urma Regulamentul si Hotararile au valoare de regulament si nicidecum de lege. Legea este lege si are valoare suprema intr-un sistem kelsenian, adica este Constitutia deasupra, pe urma legea si abia apoi restul, acte normative inferioare ca valoare juridica legii.

Prin urmare, legea este aplicabila aici, care vorbeste de jumatate plus unu din membri.

Apoi s-a vorbit in legatura cu aceasta Hotarare ca ar putea sa fie examinata ca legalitate la Curtea Suprema. Nu este adevarat. Constitutia o spune foarte, foarte, foarte clar. Numai Curtea Constitutionala se poate pronunta asupra unei Hotarari a unei Camere sau a Camerelor Reunite (art. 146 din Constitutie). Ca urmare, daca nu este atacata de catre unul din Presedintii celor doua Camere sau de catre un grup parlamentar, Hotararea nu poate fi restructurata. Nici macar instantele nu pot sa trimita la Curtea Constitutionala pentru ca nu au drept de sesizare in aceasta situatie.

Ca urmare, aceasta Hotarare se impune, proasta sau nu, adoptata cu majoritatea gresita sau nu, procurorilor si instantelor judecatoresti, iar acestia pot sa decida arestarea persoanei chiar in situatia in care Hotararea este neconstitutionala si nelegala.

Ilegalitatea, respectiv neconformitatea respectivei Hotarari cu legea nu poate fi atacata decat la Curtea Constitutionala in conditiile in care este neconstitutionala. Exista motive de neconstitutionalitate, e clar, motivul este ca nu se respecta suprematia legii, care e reprodusa in articolul 1, alineatele 3 si 5 din Constitutie, ceea ce ar putea sa duca la desfiintarea acestei Hotarari. Dar cine o ataca?”