„Cine e în spate? Aud frecvent, din presă, de la cei care nu îmi sunt neapărat prieteni sau chiar de la cei care îmi sunt prieteni, că sunt «în spatele» diverselor lucruri care se întâmplă. Aflu că există «grupări Hellvig», planuri mai mult sau mai puțin machiavelice, strategii și țesături menite să îmi conserve rolul în jocurile de putere dâmbovițene. Îmi doresc, se spune, puterea. Din nou. De ce? Nu e clar”, a transmis Hellvig.
Fostul șef al SRI a subliniat că aceste scenarii, alimentate fie de teamă, fie de speranță sau de dorința de a construi conspirații atractive, sunt nefondate.
„Cu siguranță, unii dintre cei care lansează regulat aceste scenarii o fac dintr-o oarecare teamă, alții cu speranță (și le mulțumesc), alții pentru că nimic nu vinde mai bine pe la noi decât o conspirație bună. Mă tem că trebuie să îi dezamăgesc pe toți”, a adăugat el.
În postarea sa, Hellvig a reamintit că demisia din fruntea SRI a fost un act voluntar, care nu i-a fost impus de vreo presiune externă.
„Nu îmi ceruse nimeni demisia, nu eram în pericol să îmi pierd funcția. Nu am făcut-o. Poate și acest gest, adevărat mai rar, a mirat în așa măsură, încât au trebuit căutate alte explicații, mai aproape de ideea că la putere nu se renunță. Cel puțin nu la noi.”, mai scrie acesta.
El a făcut și o referire la moștenirea lăsată de regimul comunist, comparând căutarea obsesivă a vinovaților ascunși cu mentalitatea specifică fostei Securități.
„O anomalie, o oroare care nu poate avea explicații simple. În consecință, securiștii căutau întotdeauna să afle «cine este în spate»”, a spus Hellvig. „Dacă tot există această moștenire securistă de a căuta întotdeauna «ce este în spate», mă văd obligat să răspund: nu sunt eu. Și nu îmi doresc să fiu”, a adăugat el.
Fostul director SRI a făcut și o analiză a contextului actual din România, pe care îl consideră fragil.
„Va fi nevoie de toată înțelegerea și solidaritatea din partea tuturor factorilor responsabili pentru ca această perioadă să poată fi depășită. Va fi greu, dacă vom considera că nu discutăm despre oameni, ci despre statistici. Va fi imposibil fără empatie pentru cei mai loviți, pentru cei care trebuie, din nou, să plătească greșelile politicienilor. Este și momentul ca orgoliile, intrigile și luptele obișnuite de culise să înceteze. Alternativa este cu mult mai rea. România nu își permite un nou eșec, pentru că ar fi ultimul.”, a subliniat el, avertizând că fără empatie pentru cetățenii afectați de criză, situația va deveni imposibil de gestionat.
Hellvig a avertizat, de asemenea, asupra pericolului reprezentat de extremism: „Extremismul își așteaptă rândul și nu cred că este nevoie să subliniez ce înseamnă asta”.
În încheiere, fostul șef SRI a oferit o definiție personală a exercitării corecte a puterii-
„Pe de altă parte a considera că puterea se exercită de dragul puterii și că puterea este doar o cale de a impune este o mare greșeală. Puterea nu înseamnă nimic, dacă cei în numele cărora o exerciți nu simt că sunt parte a ei. Adevărata putere nu este aceea de a dicta ordine și directive, ci aceea de a găsi coeziune, de a uni energiile pentru un scop bine precizat. Medicina nu funcționează doar dacă doctorul este iscusit, ci mai ales dacă pacientul este dispus să lupte contra bolii.”, a mai ecplicat fostul şef al SRI.
În final, Hellvig a explicat că nu dorește să fie parte din niciun proiect politic.
„Viața mi-a dezvoltat capacitatea (sau defectul) de a vedea lucrurile în profunzime și orientate către viitor. Dar, în acest moment al vieții și al carierei mele, nu doresc să fiu asociat cu niciun proiect. Nici din spate, nici din față.”, a încheiat acesta.