Franks, FMI: România ar putea amâna vânzarea acţiunilor la unele companii de stat

El nu a numit societăţile vizate şi a menţionat că statul va încerca să vândă acţiuni la alte companii înainte de o nouă tentativă de vânzare a pachetului de acţiuni la Petrom pe care nu a reuşit să-l listeze la bursă printr-o ofertă secundară în vara anului trecut.

„Au fost câteva cazuri în care reformele nu sunt implementate aşa de rapid precum s-a anticipat şi vom fi nevoiţi să mutăm unele companii mai jos pe lista privatizărilor. Nu este o chestiune de angajament. Am ştiut întotdeauna că agenda reformelor companiilor de stat este extrem de ambiţioasă şi aveau să apară ceva întârzieri”, a spus Franks pentru Bloomberg.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să vândă acţiuni reprezentând câte 15% din Romgaz, Transelectrica, Transgaz, cel puţin 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, 10% din OMV Petrom şi până la 20% din Tarom, precum şi să privatizeze CFR Marfă.

În luna decembrie, Guvernul şi FMI au convenit ca CFR Marfă să fie vândută unui investitor strategic, într-un proces care să fie încheiat până la sfârşitul lunii octombrie şi în care să poată fi implicate BERD şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale.

Alte articole

Companiile de stat fac, laolaltă, profit mai mic decât Lidl. Dragoș Anastasiu le dă în vileag pe cele care generează pierderi de sute de milioane de euro, chiar dacă primesc subvenții

Revoluţie în companiile statului: se taie sinecurile, se inventariază bunurile, iar ANAF verifică fiecare bănuţ. Anastasiu: „550 de companii fie au venituri zero, fie nu știm nimic despre ele”

Statul va publica prospectul de vânzare a acţiunilor CFR Marfă până la jumătatea lunii iunie 2012 şi va încheia privatizarea până la sfârşitul lunii octombrie 2012, potrivit datelor din luna decembrie.

Statul a selectat deja intermediarii pentru ofertele de la Transelectrica, Transgaz, Romgaz şi Tarom, iar Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a publicat luni anunţul alegerea intermediarului pentru privatizarea CFR Marfă, urmând să deschidă ofertele la 12 martie.

Operaţiunea de la Transelectrica va fi intermediată de consorţiul format din BCR, Intercapital Invest şi Swiss Capital, iar oferta de la Tarom va fi asistată de firmele de brokeraj Carpatica Invest şi Swiss Capital. Cele două consorţii au depus, dealtfel, şi singurele oferte pentru selecţia intermediarului.

De listarea Romgaz se va ocupa consorţiul Goldman Sachs, Erste, BCR, Raiffeiesen Capital&Investment (RCI), iar operaţiunea ar putea fi lansată în luna iunie sau septembrie a acestui an, potrivit şefului OPSPI.

Oferta Transgaz ar trebui să se deruleze în perioada martie-aprilie 2012, licitaţia pentru intermedierea operaţiunii fiind câştigată de consorţiul format din Raiffeisen Capital & Investment, BT Securities şi firma cehă de brokeraj Wood& Co.

Hidroelectrica aşteaptă până pe 1 martie oferte de la brokerii interesaţi să intermedieze listarea producătorului de electricitate la Bursa de Valori Bucureşti, printr-o ofertă publică iniţială care prevede vânzarea unui pachet de 10% din acţiuni.

Autorităţile române au convenit cu FMI ca procedurile de listare a Hidroelectrica să fie încheiate până la sfârşitul lunii octombrie a acestui an, urmând ca în primele două luni să să fie angajată o bancă de investiţii care să pregătească operaţiunea.

Franks a mai afirmat că băncile străine nu şi-au redus expunerea pe România faţă de nivelurile înregistrate din martie 2009, când a fost semnată aşa-numita Iniţiativă de la Viena.

„Practic nu vedem niciun semn de dezintermediere agregată în sistem. Există unele bănci care dezintermediază individual, însă sunt altele care aduc mai mulţi bani”, a arătat oficialul FMI.

Misiunea FMI, CE şi BM de evaluare a derulării acordului preventiv cu România s-a încheiat duminică, reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale recomandând eliberarea unei noi tranşe, în valoare de peste 500 milioane de euro, din împrumutul către România.

În luna martie a anului trecut, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI încheiată în 2009 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro.

Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul anterior. Banca Mondială a acordat împrumutul în luna decembrie a anului trecut.

Directorul de ţară pentru România al Băncii Mondiale, Francois Rantrua, a declarat recent că autorităţile de la Bucureşti negociază cu instituţia financiară internaţională un acord preventiv de un miliard de euro pentru a susţine bugetul ţării.