Garda Naţională de Mediu a identificat posibila sursă de poluare a aerului, din noaptea de sâmbătă spre duminică

„Echipele de permanenţă ale Gărzii Naţionale de Mediu din cadrul comisariatelor Ilfov şi Bucureşti au controlat, în cursul nopţilor de 23 spre 24, şi 24 spre 25 octombrie, zonele unde senzorii de măsurare a calităţii aerului arătau depăşiri foarte mari, Militari, Bragadiru, Rahova şi Colentina. În urma verificărilor, echipa de permanenţă a comisariatului judeţean Ilfov a identificat o posibilă sursă de poluare, o topitorie care însă nu funcţiona în perioada controlului, aceasta fiind sancţionată anterior de către reprezentaţii GNM – CJ Ilfov. În acest caz a fost propusă şi întocmirea unui de dosar penal. Ulterior, comisarii GNM s-au deplasat în zona Sinteşti – Ilfov, în apropiere de strada Zlătari, unde s-a constatat un miros foarte puternic. Nu s-a putut identifica în perioada controlului sursa exactă de poluare”, a menţionat instituţia.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a anunţat, duminică, faptul că, în cursul nopţii de 24 spre 25 octombrie, aproximativ între orele 20:00 – 00:00, concentraţiile poluanţilor monitorizaţi în cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) au înregistrat creşteri la aproape toate staţiile de monitorizare.

Valoarea concentraţiilor de PM 2,5 raportată la cea a PM 10 (aproximativ 80%) indică existenţa unor procese de ardere desfăşurate la începutul serii, creşterea concentraţiilor fiind favorizată de dispersia deficitară a poluanţilor, calmul atmosferic fiind aproape total instaurat de la ora 18:00.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu au fost depăşite valorile limită, cu excepţia PM 10 unde concentraţia medie zilnică a depăşit valorile limita la staţiile B6 (60 micrograme/mc) şi B1 (55 micrograme/mc). Aceste valori vor fi validate ulterior de măsurătorile realizate gravimetric, prin metoda de referinţă. Evoluţia concentraţiilor (PM10, PM 2,5 NO2, CO, benzen) şi a indicatorilor meteo indica posibile cauze traficul rutier şi încălzirea rezidenţială cu lemne din zonele periferice Bucureştiului. Deşi emisiile de poluanţi nu au fost semnificative, factorii meteo au influenţat dispersia poluanţilor şi au condus la aceste creşteri faţă de zilele precedente. Echipele de permanenţă ale Gărzii Naţionale de Mediu sunt pregătite să facă verificări şi în această noapte dacă senzorii vor indica din noi depăşiri ai parametrilor calităţii aerului”, a scris pe Facebook, ministerul de resort.

Alte articole

Șoferii s-au săturat de haosul din trafic și cer reguli mai dure pentru trotinetiști

Vilele RA-APPS din zona de lux a Capitalei: chirii uriașe pentru locuințe lângă Arcul de Triumf

Este pentru a doua oară în această săptămână când emisiile poluanţilor înregistraţi în Bucureşti depăşesc valorile normale. Astfel, în noaptea de 22 spre 23 octombrie, staţiile independente pentru măsurarea calităţii aerului au înregistrat depăşiri pentru poluarea cu particule PM 10 şi PM2,5, de aproape 350%. Cele mai mari valori s-au înregistrat la staţia din Bragadiru (creştere de 347% la PM 2,5, respectiv de 236% la PM 10).

Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc.

De asemenea, particulele în suspensie PM2.5, cu un diametru de 2,5 micrograme sau mai mici, sunt periculoase pentru sănătate, întrucât pot pătrunde foarte adânc în plămâni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit un prag zilnic al calităţii aerului la 25 micrograme de PM2.5 în metrul cub de aer.

În România, conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011, valoarea ţintelor anuale de PM2.5 este stabilită la 25 micrograme/mc, în timp ce valoare limită anuală ce trebuia atinsă până la data de 1 ianuarie 2020 era de 20 micrograme/mc.

Indicele de Calitate a Aerului (ICA) atrage atenţia asupra spaţiilor cu probleme de calitate a aerului şi se determină pe baza concentraţiilor noxelor CO, NO2, SO2, PM2.5 şi PM10 înregistrate prin staţii de trafic şi urbane. Aceste indice se calculează pe baza metodologiei franceze ce stă la baza CAQI – Common Air Quality Index. În prima etapă a proiectului, ICA este furnizat de valorile înregistrate pentru PM2,5 şi PM10, urmând ca valorile gazelor să fie adăugate după finalizarea testelor.

Conform datelor oficiale, în acest moment, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) cuprinde 148 de staţii în funcţiune, din care opt puncte amplasate în Bucureşti, în zonele: Cercul Militar Naţional, Lacul Morii, Titan, Baloteşti, Măgurele, Bucur Obor, Drumul Taberei şi Berceni.

Reţeaua se va extinde cu 17 noi staţii, printr-o investiţie în valoare de 81 de milioane de lei, sumă ce va acoperi şi implementarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului, a anunţat, recent, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, într-o conferinţă de presă.

Citeşte şi: Incidenţa cazurilor de Covid-19 rămâne la o cotă ridicată în Bucureşti. 555 de noi infectări, coeficient de 3,35 la mia de locuitori