Tinerii din Generaţia Z au o doză mare de încredere în sine. Generaţia Z – formată din cei născuți între 1995 și 2010 – își cunosc propria valoare, dar au tendința de a-și supraestima cunoștințele despre piața muncii, arată un studiu recent realizat de platforma de recrutare franceză Jobteaser. Cei mai mulți dintre cei intervievați de Jobteaser sunt optimiști în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă. Datele arată că majoritatea studenților (80%) și a celor fără o diplomă (88%) gândesc pozitiv despre viitorul lor profesional, deși cei mai mulți declară că nu au un traseu profesional bine stabilit.

CEO și co-fondator al Jobteaser, Adrien Ledoux, spune că „de la începutul anului 2023, am înregistrat cu aproape zece procente mai multe anunțuri postate, ofertele pentru tinerii profesioniști, în special sub formă de programe de studii duale (plus 26 la sută), iar angajările inițiale (plus 20 la sută ) au crescut semnificativ”, conform articolului citat.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Un nou hipermarket în România. Preţul produselor va fi diferit ...

Bani de la stat în conturile anumitor români înainte de Paște. ...

Generaţia Z schimbă tradiţia! McDonald’s lansează meniul de nuntă, costă 200 de euro. Cum arată tortul mirilor

Tinerii din Generația Z sunt deficitari în trei domenii: așteptări salariale pentru următorul loc de muncă, pregătirea documentelor pentru a candida pentru un job, comportamentul în timpul interviului cu persoana care recrutează, sunt de părere recruterii. Pe de altă parte, cei care sunt în căutare de noi angajați identifică drept deficiențe ale candidaților tineri faptul că unii dintre ei nu-și cunosc punctele tari și punctele slabe, că aceștia nu cunosc sarcinile postului pentru care candidează și că nu pot spune exact ce sarcini ar prefera sau nu.

Efectul Dunning-Kruger – o eroare de apreciere

Noul studiu al platformei franceze evidențiază efectul Dunning-Kruger, care reprezintă o greșeală de apreciere a competențelor. Astfel, oamenii de diferite vârste își supraestimează cunoștințele și abilitățile, chiar din cauza lipsei de experiență în domeniu. Acest efect poate fi observat și în alte domenii. Persoanele respective nu sunt conștiente că le lipsește ceva pentru că nu știu ce le lipsește.

„Depinde de noi să rezolvăm acest paradox și să îi ajutăm pe tineri să înțeleagă mai bine cerințele lumii muncii și așteptările față de competențele lor”, adaugă Guillaume Joassin, responsabil cu colaborarea cu universitățile la Jobteaser, conform articolului citat.

Motivele pentru care unii candidați din Generaţia Z nu primesc jobul

Dacă atât tinerii, cât și recrutorii cred că sunt importante în cadrul interviului punctualitatea, respectul, motivația și productivitatea, în alte privințe părerile sunt diferite. Așadar, cei care aplică la job cred că „hard skills” sunt decisive pentru a fi angajați, însă cei de la resurse umane spun că acest aspect este mult mai puțin important decât capacitatea de a lucra în echipă, de exemplu.

Managerii de la resurse umane consideră că respingerea de la un loc de muncă survine ca urmare a: lipsei de motivație, așteptărilor salariale excesive, abilităților de socializare slabe, lipsei de flexibilitate a celor care vor să se angajeze, lipsei de experiență.

Lipsa experienței în domeniu se află abia pe locul cinci în topul motivelor de respingere, deși candidații din Generaţia Z cred că acesta este principalul motiv pentru care nu primesc locul de muncă.

Pentru joburile entry-level, așteptările salariale ale tinerilor români sunt între 3200 și 5000 lei, arată un studiu realizat de Catalyst Solutions.

Angajatorii au ajuns să se roage de tinerii din Generația Z să se angajeze. Jobul ușor, plătit cu 3.500 de lei, pe care îl refuză

Tinerii din Generaţia Z visează la salarii mari şi un program scurt de lucru: „Cam 3.000 euro pe lună ar fi un salariu decent în România”

Generația Z este greu de mulțumit. Tinerii nu îşi doresc să stea ore în şir la birou dar vor salarii mari.

Citește și Avalanşă de locuri de muncă în România. Numărul joburilor disponibile s-a dublat faţă de 2021. Ce salarii se oferă

Cei până în 30 de ani nu vor să lucreze într-un loc prost plătit şi nici nu vor să-şi sacrifice viaţa personală pentru job. Această tendință este în creştere potrivit observațiilor realizate platformele de recrutare.

Tinerii nu mai vor să muncească de la birou şi nici să stea peste program. Dar vor însă salarii mari de la început. În plus, îşi doresc „experiențe”, și nu îi mai atrage ideea de a-și clădi o carieră.

Mihai Bogdan în vârstă de 24 de ani, lucrează în domeniul ingineriei de trei ani. Programul solicitant de la birou nu îl încântă, aşa că a negociat să poată munci de acasă. El își doreşte un salariu mult mai mare, la care unii au ajuns după ani buni de experienţă.

”Nu vreau să pierd timpul şi să stau peste program, ci să lucrez chiar şi dacă termin în 6 ore în loc de 8 ore, dar mi-am rezolvat sarcinile, din punctul meu de vedere este un lucru câştigat. Pentru un trai normal ar trebui pentru România în jur de 3.000 de euro. Pentru a putea face şi ce imi place, dar să fie un echilibru”, a declarat Mihai Bogdan, salariat.

Din ce în ce mai mulți tineri din Generaţia Z vor echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Aceștia nu au o problemă în a-şi schimba jobul rapid, dacă ceva nu le convine.

”De când cu apariţia Internetului, sunt atât de multe oportunităţi, ocazii de a face mici job uri şi a câștiga cate ceva chiar cand ai nevoie. Cariera asta pe termen lung este oarecum de domeniul trecutului”, a spus George Butunoiu, expert HR

Cererea prea mare de pe piața muncii şi doritorii din ce în ce mai puţini fac ca avantajul în negociere să fie la cei care vin să se angajeze.

”Tinerii, proaspăt absolvenţi sau sub 30 de ani, avand exemple in jurul lor de castiguri rapide şi fără să li se explice cum ajung la câştigul respectiv, ei isi doresc un salariu mai mare fără să aibă experiență. Pentru ei, experiența nu este relevantă, ci câştigul. O parte dintre ei pun întrebarea de la telefon care este salariul cu următoarea frază: Aș vrea să știu de la inceput să nu pierdem timpul niciunuia”, a declarat Alina Iancu, angajata unei platforme de recrutare online.

Tot mai mulți tineri amână momentul angajării, asteptând job-ul perfect, însă această așteptare îi trimite direct la psiholog.

”Am întâlnit tineri care au refuzat anumite joburi pentru că li s-a părut sub nivelul lor de pregătire sau sub demnitatea lor. Rămân inactivi, rămân acasă” a declarat psihologul Keren Rosner.

În România, un salariat aflat la început de drum poate câştiga până la 4000 de lei, în funcţie de domeniu. Cele mai bine plătite job-uri sunt în IT, urmate de telecomunicaţii. Cel mai mic salariu este în HoReCa, acolo unde suma nu sare de 2.200 de lei.

Citește și Locuri de muncă în Germania. Unde este nevoie urgentă de angajări?

Bestjobs anunţă turbulenţe în cel mai plătit sector, IT

Anul 2023 a fost unul dificil pentru sectorul IT, atât la nivel global, dar mai ales în România. Pe de o parte, concedieri semnificative în prima parte a anului au lăsat foarte mulți candidați în căutare de job într-o piață cu pretenții tot mai ridicate, iar pe de altă parte, impozitarea veniturilor de peste 10.000 de lei brut, măsură care ar urma să fie implementată din această toamnă, pune presiune pe recrutare și îi poate determina pe angajatori să se orienteze către candidații mai tineri, care să se încadreze în limita salarială neimpozitabilă. Numărul de joburi din IT disponibile pe platforma de recrutare bestjobs s-au menținut la nivelul lunii ianuarie, în timp ce numărul aplicărilor înregistrate de candidați în ultima lună este cu 15% mai mare decât la începutul anului.

În IT, există în continuare specializări pentru care găsirea candidaților potriviți rămâne o problemă. Acestea sunt, de regulă, cele legate de tehnologiile noi sau în dezvoltare, precum automatizările, Inteligența Artificială sau securitatea cibernetică, pentru care ofertele salariale sunt cu mult peste media pieței. De exemplu, un Cybersecurity Engineer poate câștiga între 1.500 și 2.300 euro net, un Ofițer în securitatea datelor, între 1.000 și 1.500 euro net și un Automation QA Engineer, între 1.900 și 2.500 euro net, potrivit datelor bestjobs. De altfel, cei mai mulți angajați din IT, în special cei care lucrează în programare și ale căror salarii depășesc 10.000 de lei brut, pot viza alte tipuri de contracte care să avantajeze mai mult, precum cele de colaborare prin PFA sau microîntreprindere.
La polul opus, eforturile marilor companii din IT de a-și ajusta numărul de angajați recrutați în timpul pandemiei la volumul de muncă actual a rezultat în concedieri masive în acest sector, care au început de la finalul lui 2022 și încă au ecou pe piața muncii. Foarte mulți candidați sunt încă disponibili după perioade lungi de căutări și, în contextul eliminării facilităților fiscale, vor fi nevoiți să își reducă considerabil și așteptările financiare.

„După mulți ani în care sectorul IT s-a confruntat cu un mare deficit de specialiști, în ciuda ofertelor mari salariale, anul acesta se conturează un schimb în raportul de forțe dintre angajatori și candidați, avantajul trecând de partea angajatorilor. Cu toate acestea, unele specializări o duc mai bine decât altele, dar la nivelul recrutărilor, se simte o tensiune tot mai mare, în contextul în care unii candidați au dificultăți în a-și găsi rapid un job potrivit”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Bestjobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 22 de ani în domeniu, bestjobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării. Bestjobs sprijină candidații în găsirea jobului potrivit, oferindu-le informații salariale actualizate constant, și îi susține pe angajatori în procesul de recrutare prin serviciul de tip agenție – HIRE, care contribuie semnificativ la optimizarea costurilor și la reducerea timpului de căutare. În orice moment, pe bestjobs sunt peste 35.000 de joburi și 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii.