Istoricul Cătălin Parfene a comparat conţinutul lucrării sale de master, Politica matrimonială a domnilor din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI, cu cel al cărţii Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI scrisă de George Copos în închisoare.

Concluzia sa fermă este că între cele două lucrări sunt asemănări izbitoare şi îl poate acuza pe Copos de furt intelectual. Potrivit romanialibera.ro, care scrie că Parfene intenţionează să-l dea în judecată pe Copos există mai multe pasaje în care asemănările sunt flagrante.

Alte Articole

Anamaria Prodan se mărită cu Ronald Gavril! Cine va cânta ...

LIVE DIGI SPORT Simona Halep – McCartney Kessler STREAM ...

Anamaria Prodan şi Reghecampf s-au împăcat! Impresara aruncă ...

Astfel, la pagina 80 a volumului publicat de George Copos este scris: „Poate cel mai important episod al acestei emigrații este legat de Despina Milița, doamna lui Neagoe Basarab (1512-1521). Aceasta era fiica naturală a despotului de Sirmium, Iovan Brankovici (mort în 1502), dar Despina vine în Țara Românească în 1504, împreună cu unchiul ei, Maxim Brankovici. Cei doi refugiați sunt adăpostiți de boierii Craiovești, cu legături strânse în mediile aristrocratice sud-dunărene„.

La pagina 42 a tezei sale de masterat, Cătălin Parfene a scris: „Doamna lui Neagoe Basarab (1512-1521) este una dintre cele mai cunoscute figuri feminine ale istoriei noastre medievale. Despina Milița era fiica (nelegitimă sau dintr-o primă căsătorie) a despotului de Srem (Sirmium) Iovan Brankovici (mort în 1502), care ajunsese în Țara Românească împreună cu unchiul ei Maxim Brankovici după anul 1504, găsind probabil adăpost la familia Craioveștrilor (care avea relații foarte bune, inclusiv de rudenie, cu nobilimea sârbă la sud de Dunăre)„.

Citeşte şi Gigi Becali şi George Copos, înainte şi după închisoare. Transformări INCREDIBILE

Un alt exemplu similar îl găsim la pagina 87 din cartea lui George Copos. Astfel, omul de afaceri a notat: „Mihai Viteazul (1593-1601) este, mai mult decât oricare alt domn al veacului său, în centrul unei rețele de rude din lumea Țarigradului, în fruntea cu marea familie a Cantacuzinilor. Contemporanii, dar și istoricii moderni afirmă apartenența mamei sale, Tudora (Theodora), la clan ca soră a lui Iane Cantacuzino, personajul vizat de Chiajna pentru a-I fi ginere, la care apoi a renunțat”.

Pe de altă parte, în lucrarea sa de master, Cătălin Parfene scrie cu un deceniu înainte: „Mihai Viteazul (1593-1601) a dobândit tronul țării Românești cu sprijinul rudelor sale dinspre mama (Tudora sau Teodora, despre care s-a demonstrate în ultimii ani că era membră a familiei Cantacuzino), greci cu poziții influente la poartă: unchiul Iane Cantacuzino…„.

Exemplele sunt mult mai multe, iar Cătălin parfene concluzionează: „Este aceeași înșiruire a ideilor. Se schimbă topica și sunt folosite sinonime. Din punctul meu de vedere, este clar. O comisie de specialitate trebuie să analizeze cele două lucrări și să dea un verdict. Mă voi interesa care este demersul legal pe care trebuie să-l urmez„.