George Simion cere interzicerea consumului de insecte, specialiştii au un meniu bogat în lăcuste şi gândaci

Alianţa pentru Unirea Românilor a depus, miercuri, la Parlament, un proiect de lege privind interzicerea utilizării insectelor în producţia de hrană pentru populaţia umană.

25 sept. 2022, 10:01
George Simion cere interzicerea consumului de insecte, specialiştii au un meniu bogat în lăcuste şi gândaci

George Simion așteaptă zeci de mii de români în stradă, la protestele antiguvernamentale, dar are grijă şi de ce pun românii în farfurie. „În condiţiile în care omenirea este supusă unei manipulări oribile, zeloase şi din ce în ce mai agresive, pentru a normaliza utilizarea în alimentaţia umană a insectelor şi larvelor, considerăm absolut necesară şi de extremă urgenţă reglementarea interzicerii consumului insectelor şi viermilor, atât ca alimente de sine stătătoare, cât şi ca ingrediente. Prin această propunere legislativă, susţinem interzicerea producerii, importului, publicităţii şi comercializării acestora, respectiv interzicerea alocării de fonduri pentru a cerceta introducerea gândacilor în alimentaţia umană”, arată comunicatul de presă al AUR.

Proiectul transmis Biroului permanent al Senatului îi are ca iniţiatori pe deputaţii George Simion, Lilian Scripnic şi Sorin Muncaciu şi pe senatorul Claudiu Târziu, relatează Agerpres.

În timp ce AUR vrea să interzică insectele în alimentație, specialiștii recomandă să înlocuim carnea cu ele: „Sunt o sursă mai sustenabilă de proteine”

Consumul de insecte este răspândit în multe regiuni ale lumii. Două miliarde de oameni mănâncă insecte, o practică numită entomofagie, arată specialistul în securitatea alimentară Peter Alexander, în articolul său din The Conversation.

Cel mai mult se consumă în Africa, un continent extrem de bogat și divers în insecte comestibile – are peste 500 de specii, de la termite și omizi până la lăcuste, albine, gândaci și furnici. Țările unde se consumă cel mai mult de pe continentul african sunt Congo, Camerun, Uganda, Nigeria, Africa de Sud și Zimbabwe. În timp ce în țările africane, dar nu numai mâncatul insectelor este fie o tradiție, fie a devenit o obișnuință de-a lungul vremii, statele vestice privesc asta mai degrabă cu dezgust.

În SUA, specialiștii se așteaptă ca piața insectelor comestibile să ajungă la o valoare de peste 4,6 miliarde de dolari până în 2027. Asta arată că consumul de insecte a crescut, deși încet, odată ce a început să se vorbească ceva mai mult despre beneficiile lor. Între timp, oamenii de știință au descoperit peste 2.000 de specii de insecte comestibile.

Alături de lăcuste, greierii sunt cele mai consumate insecte în lume. Asta în principal datorită aportului nutrițional pe care-l oferă. Reprezintă undeva la 65% proteine și sunt foarte bogați în aminoacizi.

Insectele sunt o foarte bună sursă de proteine și nutrienți. Cantitatea depinde de specii și de ciclul lor de viață, dar, în general, au undeva între 40% și 65% proteine. Insectele pot, de asemenea, oferi toți aminoacizii de care un om are nevoie în nutriția sa.

Insectele sunt foarte bogate în minerale precum cupru, care joacă un rol important în reglarea metabolismului fierului, în producția de melanină și în funcționarea sistemului nervos. De asemenea, au mult fier și magneziu.

Pe lângă valoarea nutrițională, consumul de insecte vine și cu alte aspecte pozitive.

Insectele sunt mult mai eficiente în a-și transforma hrana în energie decât animalele. Greierii adulți și viermii de făină au nevoie de 5-10 ori mai puțină hrană decât bovinele pentru a produce aceeași creștere în greutate. Pentru că au sânge rece, insectele nu au nevoie să-și folosească metabolismul pentru a se încălzi sau a se răcori. Ceea ce duce la o reducere a folosirii propriei energii și a consumului de hrană.

Dintr-o insectă se poate consuma mai mult decât dintr-un animal. Spre exemplu, oamenii mănâncă, în medie, mai puțin de jumătate dintr-o vită și 55% dintr-un pui. Pe când o larvă se mănâncă întreagă, iar un greiere adult, 80%.

Costuri mai mici de consum și poluare mai puțină
De asemenea, insectele se reproduc mult mai repede decât vertebratele, iar în creșterea insectelor este nevoie de mult mai puțin teren agricol, mai puțină energie și mai puțină apă decât în creșterea animalelor de fermă, subliniază Peter Alexander, conferențiar la Universitatea din Edinburgh.

Trei insecte au fost aprobate pentru consum în UE
În prezent, aproximativ 2000 de specii de insecte fac parte din meniul zilnic a aproximativ două miliarde de persoane din întreaga lume. În Uniunea Europeană, însă, sunt aprobate, până acum, pentru consum doar trei: greierele, lăcusta și viermele de făină.

În ultimii ani, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a descoperit că insectele sunt o sursă de alimente hrănitoare şi sănătoase cu un conţinut bogat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale. În plus, insectele constituie o parte importantă a dietei zilnice pentru sute de milioane de persoane din întreaga lume. De asemenea, în contextul strategiei „De la fermă la farfurie”, insectele au fost indentificate drept o sursă alternativă de proteine care ar putea facilita tranziţia spre un sistem alimentar mai sustenabil.

Rareș Bogdan o contrazice pe Ursula von der Leyen. Avertismentul europarlamentarului PNL pentru cei care vor să consume gândaci
Ca să stimuleze afacerile în acest sector, Comisia oferă și fonduri europene.

Coloranții din insecte sunt în majoritatea produselor alimentare
De menționat că în prezent, în industria alimentară se folosește pe scară largă, un colorant alimentar, natural, produs din insecte. Este vorba despre carmin, cunoscut și ca E120, obținut prin uscarea și zdrobirea unei specii de insectă numite coșenilă. Carminul se folosește într-o gamă foarte largă de alimente, de la sucuri, înghețată, iaurt, la preparate din carne, produse de cofetărie sau patiserie și până la preparate din carne, cârnați, parizer, pateu.

În peste 50% din preparatele din carne comercializate colorantul de bază este carminul, pigment de un roşu strălucitor produs din gândaci uscaţi şi zdrobiţi.

Alte legi bizare

Un personaj de multe ori excentric în mandatul 2012-2016 a fost Remus Cernea, ales independent. Remus Cernea a propus în 2014 un proiect de lege prin care delfinii să fie recunoscuți drept persoane non-umane, iar deținerea lor în captivitate să fie interzisă.

„Inteligența acestora ar trebui să reprezinte o bază pentru care delfinii să fie considerați persoane non-umane datorită inteligenței lor, complexității relațiilor sociale pe care le au și chiar și abilității de a comunica inclusiv cu noi. Ştiţi bine că au fost cazuri în care delfinii au salvat oameni de la înec, asta înseamnă o putere conceptuală foarte mare, înseamnă să înţelegi că o altă ființă este în pericol”, preciza Cernea.

EXCLUSIV Mâncare tradiţională vs insecte. Petre Daea, noul ministru al Agriculturii: „Eu, de regulă, ca inginer agronom, combat gândacii, nu-i mănânc”
Zi liberă pentru rugăciune
Nu în ultimul rând, timp de două mandate, un deputat UNPR, Constantin Mazilu, a venit cu tot felul de propuneri, care mai de care mai bizare. Pe lângă o lungă listă de zile pe care le voia de sărbătoare, Mazilu a venit cu propunerea să renunţăm de tot la ora de iarnă. Şi asta ca să ne bucurăm cât mai mult de razele soarelui şi să nu ţinem prea mult becurile aprinse. În susţinerea legii sale, Constantin Mazilu spunea că sunt prea mulţi cei care lenevesc iarna pentru că se întunecă prea repede. De asemenea, printr-un alt proiect propunea o „Zi Națională de Rugăciune”, care să fie zi de sărbătoare nelucrătoare.