Germania dă legea pentru deportarea solicitanţilor de azil. Care sunt condiţiile

Bundestag-ul german (camera legislativă inferioară) a adoptat o legislație care facilitează deportarea solicitanților de azil ale căror cereri au fost respinse și monitorizarea celor considerați periculoși, o decizie criticată de partide din opoziție și de organizații pentru apărarea drepturilor omului, transmite vineri DPA.

Conform prevederilor adoptate joi seară, autoritățile germane vor putea să-i rețină timp de zece zile, în loc de patru, pe migranții ce urmează a fi deportați și să-i monitorizeze prin brățări electronice pe cei considerați dispuși și capabili să comită acte teroriste, potrivit Agerpres.

Totodată, noua lege restrânge libertatea de circulație a tuturor solicitanților de azil cărora le-au fost respinse cererile și acordă agenției federale pentru refugiați BAMF și altor organisme guvernamentale mai multe pârghii pentru a utiliza și face schimb de date colectate din telefoanele mobile ale migranților.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi PE cere accelerarea transferului refugiaţilor, mai ales a copiilor. România a preluat aproape 570 de migranţi

Alte articole

MAE reacționează după derapajele șefei AfD la adresa românilor din Germania. Mesajul dur transmis de instituție: „Folosim dialogul diplomatic permanent cu autoritățile publice, inclusiv pentru a transmite reacția la declarațiile discriminatorii”

70% din românii din Hagen beneficiază de ajutoare sociale. Situația a atras atenția presei din Germania, reportaj devastator pe un post naţional VIDEO

Asociația Pro Asyl a criticat aceste măsuri, avertizând că ele le restrâng refugiaților dreptul la viață privată.

În schimb, ministrul de interne Thomas de Maiziere le-a prezentat drept ‘o concluzie a eforturilor de înăsprire a legilor în materie de azil în această perioadă legislativă’.

Adoptarea acestor măsuri survine și ca reacție la atentatul din luna decembrie de la Berlin, în care au fost ucise 12 persoane.

Autoritățile germane au fost criticate după ce s-a aflat că atacatorul, tunisianul Anis Amri, sosit în Germania în iulie 2015, fusese monitorizat de acestea și că ar fi trebuit deportat, după ce solicitarea de azil îi fusese respinsă.