În condiţiile în care încetinirea creşterii economice în Europa de Sud se accentuează, un număr tot mai mare de europeni se îndreaptă spre nord – dintre care mulţi spre Germania – în căutare de locuri de muncă. Marţi, Berlinul a anunţat că aproape un milion de străini au ales Germania în 2012, mai mult decât au ajuns în orice an începând cu 1995. Mai mult, datele preliminare indică că anul trecut imigraţia a înregistrat un salt de 15% faţă de 2011.

Ultima dată când Germania s-a confruntat cu un val de imigranţi de o asemenea dimensiune a fost în timpul războaielor balcanice, la sfârşitul anilor ’90, şi în momentele de vârf ale afluxului de lucrători străini din anii ’70, atunci când sute de mii de turci, greci, spanioli şi italieni s-au mutat în Germania.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Majoritatea noilor veniţi lasă în urmă ţări sărace din Europa de sud-est sau state afectate de criză din sudul continentului, unde şomajul este în floare, în special în rândul tinerilor.

Influxul a făcut ca Germania să aibă un câştig net de populaţie de 370.000 de persoane – o cifră potenţial importantă, dat fiind plângerile recente formulate de companiile germane cu privire la penuria de muncitori calificaţi. De asemenea, un procent important din noii imigranţi sunt educaţi şi calificaţi, iar mulţi politicieni speră ca acest „aport de creiere” va ajuta la atenuarea problemelor apărute pe piaţa forţei de muncă.

„Toate părţile vor beneficia enorm de aflux, deoarece noul val de imigranţi este mai tânăr şi mai bine educat decât media populaţiei”, a declarat ministrul german al Muncii, Ursula von der Leyen, ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Potrivit acesteia, există zeci de mii de locuri de muncă disponibile pentru asistente medicale şi personal sanitar, pentru electricieni şi pentru lucrători dintr-o serie de alte domenii care necesită forţă de muncă calificată.

Discuţia despre imigraţie a dominat miercuri paginile principalelor ziare din Germania. „Caracterul imigraţiei în Germania s-a schimbat. Pentru o lungă perioadă de timp, Germania a atras în primul rând migranţii cu calificări inferioare, cei cu cel mai mare risc de a-şi pierde în cele din urmă locurile de muncă şi a deveni o povară pentru stat. Opusul este azi adevărat. În medie, imigranţii care vin sunt mai bine educaţi decât localnicii şi sunt, de asemenea, cultural mai apropiaţi de germani Majoritatea dintre aceştia provin din Europa; Turcia este prima ţară non-europeană de pe listă şi se află pe locul opt”, scria cotidianul conservator Die Welt, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, publicaţia atrage atenţia că „Germania nu ar trebui, totuşi, să culce pe lauri, convinsă că a găsit soluţia-miracol pentru problemele sale demografice. Imigranţii bine calificaţi ar putea dispărea la fel de repede dacă viaţa lor va fi îngreunată de excesul de reglementări, de impozitele mari sau de xenofobie”.

Cotidianul de stânga Berliner Zeitung remarcă, la rândul său, că „deşi Germania de azi nu se poate compara cu Statele Unite sau Australia atunci când vine vorba de imigraţie, un lucru este adevărat: aproape unul din cinci locuitori ai Germaniei are rădăcini străine. Suntem mai puţini germani decât credem„.

Acest val de imigraţie „este un aspect pozitiv pentru Germania. Mulţi oameni educaţi, plini de motivaţie şi de idei, aleg această ţară. Nu toţi imigranţii vor rămâne pe termen lung. (…) Este timpul să ne uităm nu doar la riscurile imigraţiei, ci şi la oportunităţi, care sunt de multe ori mai mari”, sublinia aceeaşi publicaţie.

Pe de altă parte, Die Tageszeitung (de stânga) remarcă că şi de această dată Guvernul german se află de partea câştigătoare, deoarece acesta „nu a reuşit doar să îşi impună punctul său de vedere riguros asupra politicilor de austeritate din UE, ci culege şi ‘fructul’ – tinerii lucrători calificaţi, aflaţi în căutarea unui loc de muncă, pe care companiile germane îi caută cu disperare”. „Aceşti tineri oferă, de asemenea, companiilor germane, un avantaj real, deoarece ele îşi pot alege cei mai buni lucrători calificaţi din rândul celor care îşi caută un loc de muncă, fără a fi nevoite să deruleze programe de calificare costisitoare. Situaţia cu greu ar putea fi mai grotescă”, este de părere ziarul german.

Cu toate acestea, cotidianul de dreapta Frankfurter Allgemeine Zeitung sesizează şi o altă faţă a imigraţiei. „Faptul că locuitorii din ţările sărace din sud-estul Europei preferă să trăiască în locuinţe mizere în marile oraşe ale Germaniei decât acasă spune foarte multe. Dacă aceştia reuşesc să rămână timp de cinci ani în Germania, ei vor primi dreptul de a beneficia de ajutoare sociale complete din partea ‘ţării gazdă’, (…) iar oraşele şi municipalităţile au sunat deja alarma”, remarca ziarul. „Lucrătorii ar trebui să beneficieze de libera circulaţie, însă migraţia în statul asistenţial ar trebui să fie limitată. O iniţiativă în acest sens din partea Berlinului este demult restantă”, adaugă publicaţia germană.

Cu vreo două luni înainte, Germania avea o altă atitudine faţă de imigraţia europeană, mai ales de cea din ţările UE din Europa de Est. Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich se alătura altor politicieni din UE care voiau să respingă aderarea României şi Bulgariei la Schengen, tocmai din motive de imigraţie. Ministrul a invocat atunci „imigraţia sărăciei”, referindu-se la România şi Bulgaria, spunând că „imigranţii care caută să profite de ajutoarele sociale nu au ce căuta în Germania”.