Gheorghe Mărmureanu, avertisment la 44 de ani de la cutremurul din 1977: La noi e periculos ce e peste 7 grade pe scara Richter

Gheorghe Mărmureanu, avertisment la 44 de ani de la cutremurul din 1977. Seismologul atrage atenția asupra pericolului unui nou cutremur în România.

Gheorghe Mărmureanu, avertisment la 44 de ani de la cutremurul din 1977

Citeşte şi Cutremurul din 1977 se poate repeta oricând. Câţi români ar muri în cazul unui seism similar. Ce spun seismologii de MARELE CUTREMUR

„Noi trebuie să fim calmi. Blocurile care sunt făcute în România sunt făcute pentru cutremur, dar nu sunt făcute peste tot. După 1963 a început în România să se construiască cât de cât seismic. […] Problema este nu doar a României, ci peste tot în lume. Am fost în SUA și am întâlnit problema și acolo. Un profesr renumit spunea că știm mai multe despre spațiu decât despre Pământ. Cel mai adânc foraj în Pământ e de 9 km și apoi au fost blocate aparatele.

În momentul de față Institutul (n.r.: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU FIZICA PĂMÂNTULUI) are în secunda 3-4 ce magntudine are cutremurul. La noi e periculos ce e peste 7 grade pe scara Richter, peste 7,1. […]

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 4.1 în Vrancea în Vinerea Mare

Cutremur cu magnitudine 5.2 în California la o adâncime de nici 15 km

Trebuie să construim conform calculelor. Chiar dacă facem proiect bun, le constuim bine? Am găst în stâlpul unui bloc papuci, o pălărie și așa mai departe. Păi ce e asta?”, a precizat Gheorghe Mărmureanu la Digi24.

Citeşte şi Cutremur de 6,3 grade în Grecia. S-a simţit puternic la Atena UPDATE

Joi, 4 martie 2021, s-au împlinit 44 de ani de la cutremurul din 1977. Ţara noastră nu era pregătită pentru un asemenea fenomen. Deşi a fost un incident care a rămas impregnat în minţile românilor pentru totdeauna, autorităţile române nu au reuşit să ia foarte multe măsuri pentru a diminua pagubele unui posibil seism.

Potrivit unui scenariu folosit în 2018 de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morți, 8.040 de răniți, şi aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Exercițiul DSU lua în considerare că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă.

Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

„Eram santinelă pe acoperișul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului șapte. Noaptea era destul de luminoasă și de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simțit acoperișul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva și cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau.

Și toate clădirile se înclinau de-o parte și de cealaltă ca și copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracțiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a și întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. Și p-ormă s-au stins toate luminile… pe cer era un uriaș arc de foc, ca și cum s-a produs un scurtcircuit în tot orașul… Și atunci am zis: «Gata, cred că-i gata orașul!».”, spunea soldatul Mircea Nemigean.