Gigi Becali, în atenţia CJUE din cauza declaraţiilor despre homosexuali

Gigi Becali a declarat, în urmă cu trei ani, că nu ar fi de acord niciodată ca un homosexual să ajungă să joace pentru Steaua, grupare pe care o patronează. Afirmaţia şefului Stelei a stârnit atunci nemulţumirea asociaţiilor care luptă pentru drepturile minorităţilor sexuale. Asociaţia ACCEPT a sesizat apoi CJUE să analizeze acest caz, iar miercuri reprezentanţi ai ONG-ului îşi vor expune în faţa Curţii, la Luxemburg, punctul de vedere pentru clarificarea legislaţiei româneşti anti-discriminare din perspectiva Directivei 78/2000 privind egalitatea de tratament la încadrarea în muncǎ şi relaţiile de muncă.

ACCEPT precizează că a cerut clarificarea în contextul declaraţiei făcute de George Becali în 2010: „Nici dacă se desfiinţează Steaua nu iau un homosexual în echipă„.

La acel moment, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), sesizat de ACCEPT, a constatat discriminarea sub forma hărţuirii şi a încălcării dreptului la demnitate şi l-a sancţionat cu avertisment pe patronul clubului Steaua.

În acelaşi timp însă, CNCD a apreciat că nu a fost vorba de o situaţie care să implice Clubul Steaua ca potenţial angajator sau care să aibă impact asupra relaţiilor de muncă, arată Asociaţia ACCEPT, criticând decizia Consiliului legată de notorietatea pe care o are Becali ca patron al clubului şi faptul că nu a existat nicio delimitare a clubului de declaraţiile făcute public de patronul său.

Alte articole

De la patru ace, în șlapi pe stradă. Cele mai recente imagini cu Gigi Becali fac furori pe Internet. Cum a fost surprins latifundiarul din Pipera

Petrecere grandioasă în nordul Capitalei. Cum a apărut Gigi Becali la petrecerea de 1 an a nepoatei sale

Considerând că faptele de discriminare sesizate ţin de domeniul muncii şi că sancţiunea cu avertisment nu a fost una adecvată, ACCEPT a contestat hotărârea CNCD. Pe parcursul procedurilor, asociaţia a cerut Curţii de Apel Bucureşti să solicite clarificări de la Curtea Europeană de Justiţie în legătură cu felul în care ar trebui interpretate standardele UE în domeniul discriminării pe criteriul orientării sexuale în domeniul muncii. Astfel, Curtea de Apel Bucureşti s-a adresat CJUE.

„Întrebările preliminare formulate de instanţa de trimitere: sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (2) lit. (a) din Directiva 2000/78/CE în cazul în care un acţionar al unui club de fotbal care se autoprezintă şi este perceput în mass-media şi în societate ca principal conducător (patron) al acestui club de fotbal face în mass-media declaraţiile reţinute de instanţa de trimitere (întrebarea 1); în ce măsură declaraţiile de mai sus pot fi calificate ca fiind «fapte din care se poate prezuma existenţa unei discriminări directe sau indirecte», în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Directiva 2000/78/CE, în ceea ce priveşte clubul de fotbal (întrebarea 2); în ce măsură este sau nu vorba despre o «probatio diabolica» în cazul în care se declanşează în cauză inversarea sarcinii probei, conform art. 10 alin. (1) din Directiva 2000/78/CE şi clubului de fotbal i se cere să dovedească faptul că nu a avut loc o încălcare a principiului egalităţii de tratament, în particular să dovedească faptul că angajarea nu interferează cu orientarea sexuală (întrebarea 3); imposibilitatea aplicării sancţiunii contravenţionale cu amenda în cauzele de discriminare după expirarea termenului de prescripţie de 6 luni de la data săvârşirii faptei, conform art. 13 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, este contrară art. 17 din Directiva 2000/78/CE, sub aspectul că sancţiunile în cazurile de discriminare trebuie să fie efective, proporţionale şi disuasive (întrebarea 4)”, potrivit acţiunii.

„Acesta este primul caz de discriminare pe criteriul orientării sexuale în relaţiile de muncă examinat de CJUE şi din acest punct de vedere este un caz important la nivel comunitar. Noi însă am ajuns la Curtea de la Luxemburg pentru că în contextul românesc, în ultimii trei ani, din 18 plângeri referitoare la fapte de discriminare pe criteriul orientării sexuale, numai una a fost sancţionată cu amendă şi două cu avertisment – ceea ce nu constituie un remediu efectiv şi proporţional dată fiind gravitatea faptelor reclamate”, a spus avocata Iustina Ionescu, care reprezintă ACCEPT, în faţa CJUE.

Prin plângerea 1811/09.03.2010 adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asociaţia ACCEPT a solicitat, în contradictoriu cu George Becali şi SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA, să se constate că George Becali a făcut declaraţii cu caracter discriminatoriu referitoare la orientarea sexuală a unui fotbalist bulgar şi, totodată, s-a încălcat principiul egalităţii în materie de angajare a persoanelor care au o orientare homosexuală.

În motivarea cererii, Asociaţia ACCEPT a arătat că, în cadrul unui interviu cu privire la un posibil transfer al fotbalistului bulgar Ivan Ivanov şi la eventuala sa orientare sexuală, George Becali a declarat că, decât să cumpere un fotbalist cu o altă orientare sexuală, mai bine foloseşte un jucător de la juniori.

Prin hotărârea 276/13 octombrie 2010, CNCD a hotărât că aspectele sesizate se plasează în afara incidenţei unui eventual raport de muncă, în sensul art. 2 alin. (1) din OG 137/2000, însă intră sub incidenţa prevederilor art. 2 alin. (5) şi art. 15 din OG 137/2000 şi a dispus sancţionarea lui George Becali cu avertisment, potrivit art. 2 alin. (11) şi art. 26 alin. (1) din OG 137/2000 şi clasarea dosarului.

Împotriva hotărârii pronunţate de CNCD, Asociaţia ACCEPT a formulat plângere la instanţa de judecată, solicitând anularea acesteia.

În cauză au depus observaţii scrise părţile din litigiul pe rolul instanţei de trimitere (Asociaţia ACCEPT şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării), Comisia Europeană şi România (prin agentul guvernamental).