Globurile făcute de un meşter sticlar din Sibiu, în brazii de la Casa Albă

Meşterul sticlar Ion Tămâian confecţionează manual în atelierul său din Şelimbăr, judeţul Sibiu, globuri de sărbători cu foiţă de argint sau aur care se vând chiar cu 80 de euro bucata, informează Mediafax.

Globurile meşterului din Sibiu au ajuns chiar la Casa Albă din Wasington. „Am avut un client din America, care a comandat globuri de Crăciun pentru Casa Albă. Au trecut însă câţiva ani de atunci”, îşi aminteşte Ion Tămâian.

Globuleţele cu foiţe de aur şi argint ajung în proporţie de 95% la export, piaţa de bază fiind Statele Unite ale Americii, urmată de Franţa, Italia, Grecia , Cipru, Rusia, precum şi unele ţări arabe.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dintre globurile din cristal cu metale preţioase, cele mai ieftine sunt cele realizate cu săruri de argint. Deşi tehnica este secretă, ideea de bază este că sticla încălzită la temperaturi cuprinse între 900 şi 1.300 de grade Celsius este trecută prin culoare, apoi prin sărurile de argint şi după aceea se formează globul, prin suflare printr-o tijă lungă, până ajunge la dimensiunea dorită. Costul unui astfel de glob este de aproximativ 20 de euro.

Alte articole

Donald Trump, mesaj de Ziua Independenței: „America nu va fi niciodată o țară comunistă”. Președintele american a vorbit despre revocarea dreptului la cetățenie prin naștere și despre măsuri mai stricte pentru protejarea posesorilor de arme

Ce plăți nu se vor mai putea face cu bani cash. De la 1 iulie este obligatoriu cardul

Cei care doresc globuri cu foiţă de argint vor trebui să scoată din buzunar în jur de 40 de euro pentru o bucată. „Fiecare dintre aceste globuri este, practic, unicat, culoarea şi modelul de pe el depinzând de modul în care foiţa de aur sau de argint aderă la sticlă. Foiţa este întinsă pe o peliculă de sticlă, foarte subţire. Trebuie încălzită foiţa în aşa fel încât să adere la balonul de sticlă colorată. Sticla e maleabilă, în timp se formează balonul la dimensiunea la care dorim, iar la flacăra reducătoare apare metalizarea”, explică Ion Tămâian.