Guvernul a transmis o serie de precizări în legătură cu actualizarea listelor electorale permanente din România, în care arată că articolul 26, alineatul 2 din Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului precizează că listele electorale permanente din România, cele actualizate de primari, se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

Aceste liste se referă la cetăţenii români, cu domiciliul în România.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Doi soți aflați în divorț se luptă pentru fotoliul de primar ...

Nicuşor Dan, autoproclamat „salvatorul Bucureștiului”, ...

„Prin această verificare a listelor electorale din România, nimeni nu a restrâns şi nu intenţionează să restrângă dreptul de vot al vreunui cetăţean român, fie că se află în ţară, fie în străinătate. Această discuţie nu este despre dreptul la vot. Cetăţenii români care au domiciliul în străinătate au în continuare drept de vot, doar că nu pot fi trecuţi pe listele electorale permanente din România”, se arată în comunicat.

Executivul adaugă că există o altă zonă legală care se referă la cetăţenii români, cu drept de vot, dar care au domiciliul în afara ţării, reglementările legate de listele electorale permanente şi de cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării regăsindu-se în Capitolul 4 al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Astfel, toţi cetăţenii români cu drept de vot, indiferent că sunt în ţară sau în străinătate, ar trebui înscrişi în Registrul electoral.

Sursa citată mai arată că articolul 22, alineatul 3 al legii spune că Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte, păstrează şi actualizează în permanenţă, până la data de 31 martie a fiecarui an, Registrul electoral, dar că acest registru nu a fost realizat de fosta guvernare, acest lucru fiind „una din cauzele” pentru care s-a creat actuala confuzie.

„Cine nu se află pe listele electorale nu înseamnă ca nu are drept de vot. Clarificarea acestei situaţii este necesară pentru a răspunde solicitărilor primite din partea Curţii Constituţionale din România. Din punctul de vedere al Guvernului, în conformitate cu legea, toţi cetăţenii români au drept de vot şi trebuie incluşi în calculele privind cvorumul, alături de cei din listele electorale permanente, Curtea Constituţională fiind cea care va decide cu privire la acest lucru”, se mai afirmă în comunicat.

Premierul Victor Ponta a declarat anterior că cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi păstrează dreptul de vot, dar ar trebui scoşi din listele electorale din România dacă trăiesc efectiv în altă ţară.

„Trebuie să începem verificarea situaţiei reale a evidenţei persoanelor, în special pe cele patru direcţii care ar putea genera diferenţe între listele electorale şi realitate. În primul rând, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, cei care, potrivit legii, nu mai trebuie să figureze pe listele din România. Ei îşi păstrează dreptul de vot, dar dacă locuiesc în străinătate, trebuie scoşi din listele electorale din România”, a spus Ponta într-o videoconferinţă cu prefecţii.

El a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale vor decide dacă românii cu domiciliul în străinătate sunt incluşi în cvorumul luat în calcul la referendum, dacă aceştia vor fi scoşi de pe listele electorale din România, Guvernul având obligaţia să indice numărul exact al românilor care locuiesc în ţară.

Premierul a afirmat totodată că trebuie rezolvată şi problema unor cetăţeni decedaţi care figurează încă pe liste electorale, precum şi situaţia persoanelor care nu mai au drept de vot ca urmare a unei condamnări penale definitive şi irevocabile sau a unei afecţiuni care împiedică exercitarea normală a dreptului de vot.

Un alt caz prezentat de şeful Guvernului ca trebuind clarificat este cel al cetăţenilor români care au renunţat la cetăţenia română şi nu au astfel dreptul de a vota.

Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, a declarat, vineri, că nu pot exista „ilegalitate mai mare şi prostie mai mare” decât scoaterea din listele electorale a cetăţenilor români plecaţi în străinătate, el precizând că deţinătorii cetăţeniei române au drepturi electorale oriunde s-ar afla.

În decizia din 10 iulie, Curtea Constituţională a constatat că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului.

„Aceste condiţii sunt detaliate în articolul 5 alin.(2) şi, respectiv, articolul 10 din Legea nr.3/2000. Potrivit art.5 alin.(2), «Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente»”, se arată în decizie.

Articolul 4 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului precizează că au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

El a arătat totodată că trebuie rezolvată şi probleme unor cetăţeni decedaţi care figurează încă pe liste electorale.