Guvernul Bolojan a publicat proiectul de lege ce vizează pensiile speciale. Schimbări radicale pentru magistrați și grefieri – DOCUMENT

Inițiativa legislativă a Guvernului Bolojan presupune modificarea substanțială a mai multor acte normative, printre care Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legea nr. 567/2004 privind personalul auxiliar din instanțe și parchete. Principalele obiective declarate ale proiectului sunt alinierea pensiilor speciale la principiile contributivității și asigurarea sustenabilității bugetului public.

Printre cele mai importante schimbări propuse se numără majorarea vârstei standard de pensionare pentru magistrați de la 60 la 65 de ani. De asemenea, va fi necesară o vechime de minimum 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 de ani trebuie să fi fost în funcții juridice specifice, precum judecător, procuror, magistrat-asistent sau alte posturi juridice echivalente.

În ceea ce privește calculul pensiei, noua formulă reduce semnificativ beneficiul acordat. Astfel, pensia de serviciu va reprezenta cel mult 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni de activitate, în loc de 80% din media salariilor pe 12 luni, cum era anterior. În plus, valoarea netă a pensiei nu va putea depăși 70% din venitul net realizat în ultima lună lucrată, comparativ cu plafonul de 100% permis anterior.

Vezi și Ilie Bolojan: „58 de ani, vârsta minimă de pensionare în justiție”. Pensia medie a magistraților este aproximativ 5.000 de euro

Alte articole

Profesor debutant cu studii superioare, plătit la fel ca un zilier necalificat – analiză pe baza Legii Bolojan

Pentru cei care nu ating pragul de 25 de ani în funcții juridice, dar au cel puțin 20 de ani în sistem, penalizarea aplicată pensiei va fi de 2% pentru fiecare an lipsă, o dublare față de prevederile în vigoare. De asemenea, se va exclude din baza de calcul a pensiei orice venit ocazional, precum primele, diurnele sau alte sume pentru care nu s-au plătit contribuții sociale.

Guvernul propune și o etapă de tranziție între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029, perioadă în care pensionarea va fi posibilă de la o vârstă minimă de 47 de ani și 8 luni, cu condiția îndeplinirii celor 25 de ani în funcțiile juridice menționate. Vârsta minimă va crește progresiv cu câte patru luni pe an, până la atingerea limitei de 65 de ani.

Pentru a permite o tranziție mai lină, va fi posibilă includerea unei perioade de maximum 5 ani de activitate în alte profesii juridice (avocat, consilier juridic, notar etc.), dacă aceasta a avut loc anterior intrării în magistratură. Această facilitate va fi eliminată complet după anul 2030.

Proiectul mai prevede că pentru fiecare an suplimentar față de vechimea minimă de 25 de ani, pensia poate fi majorată cu 1%, dar doar pentru cei care se pensionează înainte ca noua lege să intre în vigoare. Cei care sunt deja pensionați sau care își depun cererile înainte de aplicarea noii legi vor beneficia de reglementările anterioare, fără recalculări.

Aceleași reguli pentru personalul auxiliar

Modificări similare se aplică și personalului auxiliar din instanțe și parchete (grefieri, specialiști criminaliști, registratori etc). Aceștia vor putea accesa pensia de serviciu doar dacă au o vechime totală de 35 de ani, dintre care cel puțin 25 în domeniul juridic. Pensia va fi limitată la 55% din media salariilor brute din ultimele 60 de luni și nu va depăși 70% din venitul net al ultimei luni.

Dacă vechimea juridică minimă nu este atinsă, penalizarea va fi de 2% pentru fiecare an lipsă. De asemenea, vârsta de pensionare pentru această categorie va crește gradual până la 65 de ani, până la 1 decembrie 2030.

Conform noilor propuneri, și pensiile de urmaș și de invaliditate vor fi ajustate. Soțul supraviețuitor va putea primi pensia de urmaș doar după împlinirea vârstei de 65 de ani (față de 60 în prezent), iar cuantumul va fi calculat pe baza acelorași plafoane valabile pentru pensia de serviciu. Pensia de invaliditate va fi, de asemenea, stabilită pe baza noilor reguli, fără derogări suplimentare.

Unul dintre cele mai contestate aspecte ale proiectului este eliminarea mecanismului de actualizare automată a pensiilor de serviciu. Până acum, acestea erau ajustate în funcție de majorările salariale ale celor aflați în activitate. În noua variantă, acest mecanism dispare complet, adică pensiile nu vor mai crește odată cu salariile, excepție făcând doar pensionarii aflați deja în plată sau cei care se pensionează înainte de intrarea în vigoare a legii.

Citește și EXCLUSIV Tudorel Toader, după ce Bolojan a anunțat reforma pensiilor speciale: „În realitate nu e vorba de o eliminare a pensiilor speciale”