La presiunea Comisiei Europene (CE) şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Guvernul s-a obligat, în primăvara anului trecut, să înlăture restricţiile privind deschiderea marilor magazine de retail, prin eliminarea cerinţelor legate de acordul centrelor comerciale concurente la emiterea autorizaţiei şi de prezentarea unui studiu de impact de către investitorul care solicită avizul.

Legislaţia în vigoare, adoptată în 2004, stabileşte că deschiderea structurilor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare, de peste 1.000 de metri pătraţi, este autorizată de către o comisie constituită la nivel autorităţii locale, din care face parte, alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi ai asociaţiilor profesionale, patronale şi de protecţie a consumatorilor, şi un reprezentant al agenţilor economici din imediata vecinătate a centrului comercial pentru care este cerută autorizaţia.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Nicolae Ciucă îl contrazice pe baronul penal Lamborghini: „Nu ...

În acelaşi timp, solicitările de deschidere a unor astfel de magazine trebuie însoţite obligatoriu de „un studiu de piaţă şi impact”, care să prezinte motivul alegerii locului respectiv, harta comercială a zonei, descrierea tipologică a structurilor de vânzare existente în zonă, caracteristicile demografice şi sociale ale zonei (structura populaţiei, venituri, obiceiuri de consum), impactul deschiderii noului magazin din punct de vedere urbanistic, socio-economic şi comercial, dar şi impactul asupra comerţului existent, respectiv protejarea structurilor de vânzare existente şi „evitarea disfuncţionalităţilor” din mediul concurenţial.

Avocaţi contactaţi de MEDIAFAX pe această temă au arătat anul trecut că, de exemplu, pentru deschiderea unui supermarket/hypermarket lângă un centru comercial de vânzare cu ridicata sau care realizează comerţ de gros tip cash and carry este necesar inclusiv avizul reprezentanţilor acestui centru comercial, avocaţii arătând că această regulă pare să protejeze în continuare marile magazine deja existente, în pofida normelor UE în domeniul concurenţei.

Guvernul s-a angajat să elimine toate aceste restricţii până în septembrie 2011, dar promisiunea nu a fost respectată astfel că FMI şi CE au revenit şi au acordat un nou termen, impunând autorităţilor române să rezolve problema până la sfârşitul lunii ianuarie 2012.

În condiţiile în care restricţiile au fost introduse, în 2004, prin hotărâre de guvern, pentru eliminarea acestora este necesară aprobarea de către Executiv măcar a unui act normativ cu putere juridică similară.

Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică, la sfârşitul lunii ianuarie 2012, un proiect de hotărâre de guvern care elimina aceste restricţii şi care ar fi urmat să intre în vigoare în 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

În nota de fundamentare a acestui proiect se arată că, în 2009, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă 49 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări prin Legea 68/2010, dar că din analiza hotărârii de guvern din 2004 rezultă că există încă în legislaţia românească în domeniu mai multe prevederi pe care Comisia Europeană le-a interzis din cauza caracterului discriminatoriu şi restrictiv, şi anume efectuarea unei analize economice care să demonstreze existenţa unei cereri a pieţei şi intervenţia directă sau indirectă a operatorilor concurenţi în procesul de acordare a autorizaţiei.

„A apărut astfel necesitatea amendării hotărârii de guvern din 2004, pentru a realiza compatibilizarea prevederilor acesteia cu Directiva CE privind serviciile în cadrul pieţei interne. Impactul este unul pozitiv întrucât se asigură un mediu concurenţial echilibrat, care elimină protecţionismul anterior acordat în mod nejustificat întreprinderilor deja existente pe piaţă”, se arăta în proiect.

La puţin timp după lansarea în dezbatere publică a proiectului, premierul Emil Boc a demisionat, iar succesorul acestuia, Mihai Răzvan Ungureanu, a schimbat majoritatea miniştrilor, inclusiv la Ministerul Economiei, context în care documentul nu a fost aprobat nici până la această dată de către Guvern.

În ultima scrisoare de intenţie transmisă Fondului Monetar Internaţional, datată cu luna aprilie, Guvernul anunţă însă că acest angajament a fost îndeplinit, iar barierele la deschiderea magazinelor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare au fost eliminate la începutul lunii februarie.

„Suntem hotărâţi să îmbunătăţim intrările pe piaţa de retail pentru a menţine un mediu concurenţial, a încuraja inovaţia şi a creşte eficienţa. În acest sens, am eliminat la începutul lunii februarie barierele nejustificate pentru deschiderea magazinelor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare”, se arată în scrisoarea de intenţie către FMI.

În această formă, documentul a fost aprobat de board-ul FMI la sfârşitul lunii martie şi postat în luna aprilie pe site-ul instituţiei.

La solicitarea MEDIAFAX de a clarifica motivul pentru care în ultima scrisoare de intenţie transmisă către FMI este anunţat că barierele pentru deschiderea magazinelor de suprafaţă mare au fost eliminate în februarie, pentru a încuraja concurenţa, deşi un proiect pe această temă nu a fost încă aprobat de Guvern, conducerea Consiliului Concurenţei a arătat că proiectul este încă în discuţii cu Ministerul Justiţiei.

„Noi am vrea să rezolvăm problema punctuală prin hotărâre de guvern, decuplând de celelalte probleme care necesită lege”, a transmis Consiliul Concurenţei, fără alte detalii legate de conţinutul scrisorii către FMI.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat pentru MEDIAFAX că proiectul hotărârii de guvern iniţiat de Ministerul Economiei a fost agreat cu Fondul Monetar Internaţional, dar că autorităţile de la Bucureşti au apreciat ulterior că este nevoie de o lege care să includă mai multe prevederi şi a susţinut că FMI cunoaşte această problemă.

„A fost făcut un proiect de hotărâre de guvern agreat cu FMI, dar ulterior partea română a considerat că este nevoie să fie transformat într-o lege cu mai multe prevederi, iar FMI cunoaşte problema”, a susţinut oficialul guvernamental.

La rândul lor, reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, contactaţi de MEDIAFAX, au arătat că, la sesizarea lor legată de acest proiect de act normativ, au primit din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri un răspuns în care se arată că proiectul iniţial a fost retras, urmare a observaţiilor primite în circuitul interministerial de avizare, şi că un alt proiect urmează să fie finalizat la un nivel de reglementare superior.

„Din comunicarea noastră cu ministerul, ştim că încă nu au început procedurile legislative pentru un nou proiect. Ultima dată când ne-am interesat de stadiul proiectului a fost săptămâna trecută”, a declarat Delia Nica, vicepreşedintele Asociaţiei.

Autorităţile de la Bucureşti au decis, în luna martie a anului trecut, să prelungească înţelegerea cu FMI printr-un acord de precauţie în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro). Acordul este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

Finanţarea este pusă la dispoziţia autorităţilor române cu obligaţia respectării unor angajamente, a căror îndeplinire este evaluată periodic şi prezentată de partea română prin scrisori de intenţie transmise la Washington şi Bruxelles.