Guvernul plafonează plăţile cash, în timp ce reţeaua de POS-uri din mediul rural este ca şi inexistentă

Economistul avertizează asupra faptului că România, preponderent în mediul rural, nu are nici pe departe infrastructura necesară pentru a introduce plata majoritar cu cardul, în condiţiile în care în ţară există aproximativ o treime din totalul de aparate POS necesare unei astfel de schimbări, majoritatea fiind folosite în marile oraşe. Astfel plafonarea plăţilor cash ar urma să limiteze foarte mult tranzacţiile.

„Este o măsură luată din pix, fără un studiu de impact, care putea să demonstreze care este realitatea din economia românească. Gândiţi-vă că doar unul din trei români are în momentul de faţă card şi cont bancar. Numărul bancomatelor din România a scăzut cu 3000 în ultimii 3 ani de zile, iar numărul POS-urilor, acele instrumente la care pui cardul şi faci plata, e undeva la 360.000, faţă de vreo 800.000 cât ar fi necesar. Nu prea avem infrastructura necesară pentru a transpune aceste plăţi în digital, de a face plăţi cu cardul sau prin transfer bancar, în condiţiile în care mai mult de jumătate din populaţia României nu are acces la servicii bancare în momentul de faţă.

Citeşte şi: Mircea Coşea avertizează: „Efectele măsurilor fiscale nu a fost bine studiate. Ele vor lovi economia în maximum şase luni”

Vorbim de lipsa de interes a băncilor pentru mediul rural, pe de o parte, acolo unde nu fac afaceri şi nu au niciun interes să deschidă unităţi bancare. Iar pe de altă parte vorbim de slaba pregătire economică a românilor. Mulţi fug de zona de carduri, de transferuri bancare, din cauza temerilor legate de comisioanele practicate de bănci, dar şi de faptul că la un moment dat ar putea rămâne fără bani din cauza unui faliment.

Alte articole

Adrian Negrescu pune tunurile pe guvernanții care justifică superficial deficitul bugetar al țării: „Catedrala Neamului, o construcție care costă cât 20 de spitale de urgență”

Deficitul bugetar al României împarte economiștii în două tabere. FMI, „mană cerească” sau sperietoare politică?

Trebuie spus în primul rând că această măsură este una pozitivă, pentru că să reduci banii cash din economie înseamnă să reduci evaziunea, dar e o picătură într-o mare de probleme, în condiţiile în care chiar premierul Marcel Ciolacu spunea că avem o evaziune de 150 de miliarde de lei. Să umbli puţin la plăţile cash nu rezolvă problema, ci crează mai multe temeri şi probleme comercianţilor din mediul rural, care după ce încasează banii cash vor trebui să se ducă cu punga de bani la bancă, să îi depună la bancă, şi abia apoi să facă alte cumpărături. E un mecanism care nu ţine cont de realitatea din economie”, a declarat Adrian Negrescu la DC News.

Citeşte şi: Avans APIA 2023 pe cap de animal. Până la ce dată vor primi beneficiarii banii în conturi