Decizia vine într-un context tensionat, în care prețurile la combustibili cresc constant, iar efectele sunt deja resimțite în lanț în economie, de la costurile de transport până la prețurile alimentelor de bază. Analizele din piață indică scenarii care merg de la menținerea motorinei peste 9 lei pe litru, până la depășirea pragului de 14 lei pe litru în cazul unor evoluții nefavorabile pe piețele internaționale.
Pe masa Executivului se află varianta accizei dinamice, prin care taxa pe combustibil nu ar mai avea un nivel fix, ci ar varia în funcție de prețul petrolului. Astfel, în perioadele de creștere accelerată a cotațiilor, statul ar putea reduce temporar acciza pentru a limita scumpirile la pompă.
Potrivit analizelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, piața carburanților se află într-o zonă de volatilitate ridicată, fiind conturate trei scenarii principale:
Scenariul optimist: motorina rămâne peste 9 lei/litru
Scenariul mediu: poate atinge 11 lei/litru și se stabilizează peste 10 lei/litru
Scenariul pesimist: poate depăși 14 lei/litru, ulterior coborând în jur de 12 lei/litru
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, consideră că varianta cea mai probabilă este cea intermediară, care presupune noi creșteri în perioada următoare.
„În momentul de față, din analizele noastre, probabilitatea cea mai mare este de a merge către zona scenariului mediu, cel care practic presupune o creștere în continuare, cu un maxim care ar putea să fie atins în trei luni de zile la 12 lei pe litru”, a declarat acesta, la Digi 24.
Expertul a subliniat că, chiar și în cazul unei relaxări a tensiunilor internaționale, revenirea pieței ar fi lentă.
„Există un termen de șase luni și merge până la câțiva ani de reluare și de refacere integral, ceea ce face ca prețul să rămână în continuare unul ridicat […] la sfârșitul anului am putea să avem un 10 lei, 10,5 lei pe litru”, a mai spus Chisăliță.
Potrivit acestuia, șocul inițial a fost atenuat de utilizarea rezervelor comerciale și strategice, care au compensat perturbările din lanțurile de aprovizionare.
„Creșterea, chiar dacă a existat, a fost cu foarte multe corecții […] rezervele comerciale, cât și rezervele strategice […] au absorbit șocul care a fost legat de lipsa trecerii vaselor prin strâmtoarea Ormuz”, a explicat acesta.
Situația ar putea însă să se deterioreze semnificativ în cazul în care blocajele persistă pe termen mediu.
„Dacă peste trei luni […] vom avea în continuare strâmtoarea blocată, atunci […] vom discuta de o discrepanță reală între cerere și ofertă”, a avertizat Chisăliță, adăugând că, în scenarii extreme, petrolul ar putea ajunge chiar la 200 de dolari/baril.
În ceea ce privește rezervele, expertul a atras atenția asupra lipsei de transparență privind nivelul acestora.
„A existat la un moment dat această informație […] că de fapt jumătate în aceste stocuri se găsesc în alte țări […] și din păcate, de la acel moment nu mai avem nicio informație”, a spus Chisăliță.
Cu toate acestea, pe termen scurt, riscurile sunt considerate limitate.
„Un management corespunzător la nivelul României nu va determina o situație periculoasă cel puțin nu în următoarele șase luni”, a adăugat el.
Măsurile analizate de Guvern au însă un impact bugetar semnificativ. Reducerea accizei ar putea diminua veniturile statului, într-un moment în care echilibrul fiscal este deja fragil.
„Dacă se duce acciza cu 0,10 RON impactul este undeva la aproape 1 miliard de lei, 20 de bani înseamnă aproape 2 miliarde de lei”, a explicat Chisăliță.
Acesta avertizează că astfel de măsuri pot avea consecințe asupra capacității statului de a susține cheltuieli sociale.
„Pot să apară probleme legate de plata anumitor pensii sau salarii”, a spus el.
În acest context, soluția propusă vizează o intervenție temporară, limitată în timp.
„Cred că foarte important ar fi o reducere a accizei pe termen de trei luni de zile, în funcție de dinamica ce va urma”, a precizat expertul.
Pe lângă ajustarea accizei, sunt analizate și alte instrumente, precum eliminarea TVA aplicat accizei sau introducerea unor contribuții de solidaritate din partea companiilor din sector.
Scumpirile la combustibili au deja efecte vizibile în economie, fiind transferate rapid în costurile de producție, inclusiv în industria alimentară.
„27% reprezintă costurile cu energie electrică, gaze și motorină 30% a crescut motorina în acest an”, a explicat Chisăliță.
În aceste condiții, consumatorii ar putea resimți creșteri semnificative ale prețurilor la alimentele de bază.
„În șase luni, costul pâinii poate să varieze între 15% și până undeva la 38%”, a spus acesta.
Expertul consideră că actuala criză este mai complexă decât episoadele anterioare din piața energetică.
„Din punctul meu de vedere e de departe cea mai complicată situație mai complicate decât criza din ’73 și cu siguranță mai complicată decât cea din 2022”, a declarat Chisăliță.
Principala diferență față de crizele precedente este dezechilibrul accentuat dintre cerere și ofertă.
„În momentul de față avem un deficit de cel puțin 7% între cerere și ofertă tindem către 13%, adică dublu față de cea din ’73”, a explicat acesta.