Harta minţii unui campion: cum arată 4 secunde de geniu pe monitoarele specialiștilor care analizează „Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Românești”

O demonstrație de viteză care pare să sfideze limitele obișnuite ale percepției umane: Ianis Chele, un adolescent aparent obișnuit, a rezolvat cubul Rubik în doar câteva secunde. Însă momentul spectaculos reprezintă doar rezultatul vizibil al unui proces cognitiv extrem de complex. Pentru a înțelege mecanismele din spatele unei asemenea performanțe, Ianis a intrat în laboratorul Institutului BrainMap, devenind subiect de analiză în cadrul primului studiu național dedicat tinerilor cu potențial înalt.

De la instrucția militară, la NASA: Ovidiu Călin s-a întors cu dublu aur din SUA

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, inițiatoarea campaniei „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, din care face parte și Ianis, a decis să treacă dincolo de simpla recunoaștere a meritelor și să investigheze sursa biologică a succesului. În parteneriat cu Institutul BrainMap Neuroscience, fundația a lansat studiul „Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Românești”, o premieră absolută pentru Europa Centrală și de Est. Miza este înlocuirea vechilor metode de evaluare, bazate exclusiv pe teste IQ și note școlare, cu o analiză obiectivă a funcționării creierului.

În cazul lui Ianis Chele, cifrele sunt doar vârful aisbergului. Tânărul deține 68 de recorduri naționale și a urcat pe podium de 171 de ori la competiții internaționale. Recordul său personal la proba clasică de cub 3×3 este de 4,07 secunde. Această viteză uluitoare nu este doar o chestiune de dexteritate manuală, ci rezultatul unei procesări informaționale ultra-rapide. Pentru a descifra acest mecanism, specialiștii de la BrainMap l-au supus unei proceduri de scanare avansate, folosind o cască specială echipată cu 19 electrozi din argint.

Alte articole

De la instrucția militară, la NASA: Ovidiu Călin s-a întors cu dublu aur din SUA

Realitatea drogurilor, fără filtre, într-un eveniment din campania „Conștient, nu dependent” la Iaşi. Povestea lui Lucian: „La 20 de ani, am comis un grav accident, din cauză că la 14 ani am ales să pun un joint în gură”

Procedura, cunoscută sub numele de electroencefalografie cantitativă (qEEG), este departe de o simplă „poză” a creierului. Echipamentul a monitorizat activitatea electrică în 47 de arii cerebrale distincte, colectând peste 80.000 de puncte de măsurare. Practic, cercetătorii au putut observa în timp real cum colaborează neuronii lui Ianis, cum se activează zonele responsabile cu memoria vizuală, orientarea spațială și viteza de reacție. Spre deosebire de testele clasice, care măsoară ce știe un tânăr, această tehnologie arată cum gândește el: cum își gestionează stresul, cum își menține concentrarea și cum accesează informația stocată în fracțiuni de secundă.

Importanța acestui demers, derulat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, depășește cazul individual al lui Ianis. România se confruntă cu o situație paradoxală: deși statisticile UNESCO indică faptul că între 3% și 5% dintre tineri au un potențial înalt, sistemul educațional românesc nu are instrumentele necesare pentru a-i identifica corect, mulți dintre ei pierzându-se în masa de elevi „problemă” sau neînțeleși. Estimările arată că peste 150.000 de copii din România ar putea intra în această categorie a excelenței cognitive, dar rămân nedescoperiți.

Trei studenți români au devenit campioni europeni la programare. Echipa din Iași s-a calificat în Finala Mondială, din Dubai

Studiul „Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Românești” își propune să schimbe această realitate prin crearea unui profil științific validat. Analizând tineri precum Ianis – care au performanțe validate în viața reală, nu doar pe hârtie – cercetătorii pot identifica factorii comuni ai succesului. Datele obținute în urma scanărilor, complet anonimizate și prelucrate statistic, vor sta la baza unor noi metode de educație personalizată. Astfel, se va putea înțelege nu doar cum se formează performanța, ci și cum poate fi ea susținută emoțional, având în vedere că tinerii supradotați se confruntă adesea cu provocări unice legate de integrarea socială sau gestionarea eșecului.

Pentru Ianis Chele, participarea la acest studiu este o nouă medalie, de data aceasta una invizibilă, dar poate cea mai valoroasă. Harta minții sale ar putea servi drept ghid pentru generațiile viitoare de performeri, demonstrând că excelența românească este o resursă națională care poate fi măsurată, înțeleasă și, cel mai important, cultivată. Prin campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, povestea lui Ianis devine astfel o lecție de anatomie a succesului, deschisă tuturor.