Harta salariilor din România: unde se înregistrează cel mai mare salariu mediu net

Bucureştiul a depăşit PIB-ul fiecăreia dintre ţările vecine Bulgaria şi Serbia, fiecare din ele având populaţie dublă (6,7 milioane) şi propriile capitale de 1,7 milioane locuitori. Bucureştiul a depăşit şi Praga (o populaţie mai redusă) şi Budapesta (numărată x2 regiuni la >3 mil. locuitori), dar e surclasat de Varşovia (cu o arie metro de 3,3 milioane).

În 2023, conform Eurostat, Regiunea Bucureşti-Ilfov a ajuns la un PIB nominal de 95,5 miliarde de euro.

În acelaşi an 2023, ţara vecină Bulgaria, cu aproximativ 6,7 milioane locuitori, a avut un P.I.B. nominal de 94,7 miliarde de euro, iar ţara vecină de la sud-vest de noi, Serbia, tot cu cca. 6,7 milioane locuitori – a înregistrat un PIB de 75,2 de miliarde euro.

• Bulgaria are între 6,45–6,73 milioane locuitori, în funcţie de sursa datelor Banca Mondială sau Worldometer

Cele două ţări vecine au şi ele propriile oraşe-metropolă şi simultan capitale şi “locomotive economice”, datele de arie metropolitană arătând 1,7 milioane de locuitori atât pentru Sofia, cât şi pentru Belgrad.

BULGARIA: Pentru 2024, se estimează că PIB-ul nominal al vecinilor a închis la 107 miliarde de dolari; echivalând suma la cursul valutar mediu de 1,0824 EUR/USD pe 2024, obţinem 98,9 miliarde euro; la un curs EUR/USD de 1,045 prevalent din primele luni ale anului curent 2025, obţinem 102,4 miliarde euro (totuşi, primul calcul e cel corect, PIB fiind o măsurătoare a întregii economii ca flux de valoare adăugată pe întreg anul şi nu doar “poza” de final de an, ca în cazul Activelor bilanţiere); Leva bulgărească fiind fixă de decenii faţă de Marca Germană şi ulterior Euro, nu pot apărea mari surprize faţă de estimarea de sus.

SERBIA nu are date disponibile în euro, dar în dolari se aşteaptă PIB de 88,6 miliarde de dolari nominal pentru 2025; comparând asta cu rezultatul de 81,3 mld. dolari (75,2 mld. euro) din 2023 şi o creştere reală de 2,5% – 3,9% în fiecare din aceşti ani, găsim probabilă o valoare de 84,7 miliarde de dolari în 2024; raportând cifra la cursul mediu euro-dolar, obţinem 78,3 miliarde euro (81,1 miliarde euro cursul de azi).

Regiunea Capitalei României a înregistrat probabil o valoare de >100 miliarde euro în 2024 – pentru prima oară peste această bornă. Calculul e deocamdată o estimare: având în vedere că PIB-ul României a urcat de la 324,5 miliarde de euro în 2023 la o valoare de cca. 349 miliarde de euro în 2024 (creştere nominală ce are în componenţă şi inflaţia medie, dincolo de creşterea reală transmisă de INS, doar 0,9%);
şi având în vedere că Bucureşti-Ilfov avea o pondere de 29,4% în PIB-ul naţional în 2023 (=95,5 / 324,5) şi această pondere e puţin probabil să se fi modificat (posibil chiar să fi crescut prin avansul demografic şi prin avansul Serviciilor în total PIB), obţinem prin regula de trei simplă valoarea de 102,8 miliarde euro.

Extindem comparaţia şi la Capitalele unor ţări “VISEGRAD” – fostul club al economiilor avansate în Tranziţie din Europa Centrală, tot după instrumentul “data browser” Eurostat setat pe regiunile NUTS 2

BUDAPESTA avea un PIB de 75,4 miliarde euro în 2023, cu o populaţie oficială de doar 3 mil. locuitori şi un PIB de 75,37 + 23,27 = 98,6 miliarde euro, puţin mai mare ca al Bucureştiului. Pentru 2024, Ungaria a scăpat la limită de recesiune şi a crescut cu 0,5% (faţă de minus 0,9% în anul anterior); presupunând că şi capitala Budapesta a menţinut ritmul întregii ţări, putem face o estimare astfel:
98,6 mld. euro x 100,5% x 103,7% x (curs valutar 381,85 / 391,30) = 99,3 miliarde de euro = PIB Budapesta + Pesta (2x NUTS 2) în 2024 – unde 103,7% este inflaţia medie comunicată deja de oficiul de statistică KSH, iar ultima falangă a ecuaţiei e cursul valutar mediu de la BCE pe EUR / HUF între 2023 şi 2024 (o depreciere în linie cu inflaţia, de doar 3,5% anul trecut).

Nu luăm în considerare şi BRATISLAVA – Slovacia e o ţară mică, iar regiunea NUTS 2 are PIB de 38,6 mld. euro şi 1,8 milioane locuitori, însă e mult mai extinsă decât aria metropolitană a capitalei (0,728 mil. loc).

VARSOVIA are oficial 1,86 milioane de locuitori, comparabil cu Bucureştiul, însă are o arie metropolitană / NUTS2 de 3,28 mil. locuitori şi un PIB pe măsura dezvoltării POLONIEI: 137,3 mld. euro!
Dacă încercăm să estimăm evoluţia din 2024 în linie cu creşterea generală a Poloniei de 2,9% şi inflaţia de cca. 4,5%, coroborat şi cu APRECIEREA ZLOTULUI de 5,5%, ajungem la un PIB de 155,8 mld. euro!

PRAGA, capitala CEHIEI, are o populaţie oficială de 1,39 milioane locuitori (oraşul şi regiunea NUTS 2) şi un PIB de 85,5 miliarde euro în 2023. Cehia a crescut cu 2,4% în 2024, inflaţia 3%, dar şi deprecierea coroanei a fost de 4,5% (pe mediile EUR / CZK de la BCE), astfel că estimez un 86,2 miliarde euro pe 2024.

Calcule şi estimări. Sursa datelor = Eurostat & ECB & INS & KSH

Există mereu discuţii care combat cifrele aferente Capitalei, pe motiv că ”marile companii au toate sediul la Bucureşti” – argument valid la ONRC, dar nerelevant pentru INS şi calculul PIB pe regiuni.
Aici am de făcut câteva comentarii: odată, din cunoştinţele mele, fiecare punct de lucru cu >= 3 angajaţi se numără ca VAB la judeţul unde e produsă acea valoare; da, managementul central poate avea salarii mai mari şi implicit VAB de la sediu să fie mai ridicat decât al filialelor de producţie, dar în economia modernă asta reflectă valoarea adăugată reală. Economia modernă e bazată pe know-how şi management şi marketing şi decizii, munca repetitivă e remunerată mai slab, chiar înlocuită de roboţi.
Recitind acum metodologia PIB a INS, mai adaug un fapt: există metoda de calcul după FORMARE şi cea după UTILIZARE şi cu ambele metode PIB pe fiecare judeţ şi/sau regiune datele trebuie să corespundă.
Un alt argument – cu “marii contribuabili” din structura ANAF este fals (monitorizarea centrală sau pe regiuni nu extrage acele companii de la judeţele şi regiunile lor). Cel cu sediile majoritar în Capitală este real, dar, cum spuneam mai sus, nu se ia în calculul PIB şi valoarea adusă de angajaţii din fiecare judeţ.
În plus, avem mari companii multinaţionale sau mari grupuri antreprenoriale româneşti care au fabrici şi activitate majoră din 5-7 judeţe sau chiar în toate 42, dar au sediile aşa: Continental AG în Timişoara, Romgaz în Mediaş (jud. Sibiu), MOL (reţeaua de benzinării cu capital grup Ungaria) în Cluj-Napoca, Selgros în Braşov, Dedeman în Bacău, Autonom în Neamţ ş.a. Chiar dacă Capitala e sursa lor nr. 1 de activitate.

Totuşi, un lucru îmi este clar: deşi mulţi afirmă că am ajuns în top 3 sau top 5, de fapt NU SUNTEM încă în faţa Parisului sau a altor mari metropole vestice la indicatorul PIB PPS / capita:

”PIB BUC-IF la paritatea puterii de cumpărare (PPS), e la 190% din media UE (doar Bruxelles şi Praga sunt puţin peste, exceptând anomaliile Luxemburg & Irlanda)”

Această afirmaţie NU SE SUSŢINE din cel puţin 2 mari motive: încep cu al doilea, anume statistica NUTS2 pe regiunile U.E. este foarte ETEROGENĂ: Barcelona apare drept întreaga regiune a Cataluniei din cadrul Spaniei, Sofia apare cu toată regiunea ei, mare parte rurală şi muntoasă (staţiunea Bansko şi mănăstirile din Rila). E foarte dificil să compari “mere cu pere”, zone intens urbane cu zone eterogene urban-rurale.
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tgs00005/default/map?lang=en

Dar, în primul rând – şi cel mai important – statistica oficială a României (Recensământul făcut de INS din decadă în decadă) este foarte neprofesionistă la culegerea de date din teren – am fost martor ocular, invoc chiar cazul meu la ultimele 3 recensăminte – şi date multiple ca numărul salariaţilor, al pensionarilor, al elevilor şi studenţilor, al noilor apartamente extrapolate cu proporţia probabilă a fiecărei categorii – contrazic cifra de 1,72 milioane pentru Bucureşti, respectiv 2,26 mil. cu Ilfov cu tot.
Estimarea mea este de 3,6 milioane de locuitori în mod real pentru Bucureşti-Ilfov (care la rândul ei este un fel de arie metropolitană incompletă, pentru că există şi oraşe şi comune din judeţele Giurgiu – ex. Mihăileşti – şi Călăraşi – Frumuşani – şi Dâmboviţa – ex. Crevedia – aflate în aria metropolitană reală).
Recensământul a ajuns la concluzia că populaţia Capitalei noastre a scăzut în ultimul deceniu (-166 mii sau minus 9%); chiar dacă Ilfovul din jurul Capitalei ar fi crescut cu un număr similar (+154 mii sau +39%).
În realitate, populaţia ŞCOLARĂ a întregii regiuni e în BOOM (da, ştiu că mulţi părinţi ai clasei medii mutate în “orăşelele-satelit” din Ilfov îşi aduc copiii zilnic la şcoala “bună” din oraş). Dar chiar şi aşa, ceva nu se leagă în statistica oficială INS: scădere într-un deceniu la total populaţie şi creştere cu 15%-20% la şcolari per total. Structura populaţiei nu s-a schimbat: Bucureştiul rămâne în topul naţional la longevitate (da, traiul şi serviciile de sănătate sunt mai bune, în ciuda poluării care ne răpeşte câţiva ani din viaţă).

LOCUINŢE NOI date în folosinţă în Bucureşti şi Ilfov într-un număr de câte 20 de mii pe an în ultimii 5 ani. Peste 100 de mii, la care adăugăm datele din această analiză mai veche: 116,6 mii unităţi în 18 ani
https://www.greenangels.ro/18anidepiatarezidentiala/cate-apartamente-si-case-noi-s-au-construit-in-bucuresti-si-ilfov

Iar datele de mai sus mi-e teamă că nu sunt complete: instrumentul interactiv Tempo al INS era la început şi lipsuri de legislaţie au împiedicat înregistrarea. Un mare ziar de business titra cum comuna Chiajna înregistrase doar 3-4 mii de case unifamiliale în 20 de ani, dar nu şi blocurile. Când s-a descoperit eroarea, omisiunea, erau deja între 30 şi 40 de mii de noi locuitori în cartierul ”Militari Residence”.
La fel s-a întâmplat şi în Popeşti-Leordeni în sud şi Ştefăneşti în nord şi în alte oraşe-satelit sau comune.

Astfel, prin ajustarea cu populaţia probabilă de 3,6 milioane faţă de cea de 2,26 milioane oficială, nivelul în PIB PPS de 190% faţă de media U.E. al regiunii Bucureşti-Ilfov ar deveni doar 119% din media U.E. Tot peste media U.E., adică un lucru remarcabil! România însăşi a ajuns la 80% la acest indicator PIB PPS.

Una peste alta, să ne bucurăm că avem o ”LOCOMOTIVĂ ECONOMICĂ” de talia Bucureştiului şi a ariei sale metropolitane. Dacă este să trecem în revistă marile arii metropolitane din Uniunea Europeană (ar mai fi Londra / nu apare în statistică după Brexit), avem următorul infografic – ultimele date din 2021:

Putem estima că PIB-ul “campionului european” pe regiuni, PARISUL, a mai crescut în ultimii 3 ani cu câte 104% ^3 (adică 4% creştere nominală anuală, din care inflaţie Eurozone 2-3% şi cea reală 1-2% în fiecare din ultimii 3 ani): de la 757,6 miliarde de euro în 2021 până la >852 miliarde euro pentru 2024. Iar o căutare pe noul Google, dotat deja cu asistent A.I. LLM, ne confirmă cifra: ”Paris Metropolitan area = US$1.03 trillion at market exchange rates or 1/3 of the economy of France in 2024; the GDP per capita of the region was €65,200 (US$73,000), the highest in France. The GDP of the Paris Region accounted for 31% of the GDP of Metropolitan France”.

Aici e de remarcat similitudinea ariei metropolitane PARIS faţă de BUCUREŞTI în indicii-cheie: fix 19% din populaţie = 3,6 / 19,1 milioane de locuitori România = 13,0 mil. / 68 milioane de locuitori Franţa.
Iar ca proporţie PIB în total naţional: 30-31% aria metropolitană Paris şi 29,4% Bucureşti-Ilfov (dar, cum ziceam mai sus, mai sunt oraşele-satelit şi în alte 3 sau 4 judeţe adiacente Bucureştiului, dincolo de Ilfov).

Şi să ne bucurăm de două ori pentru că România nu se bazează pe o singură ”locomotivă” ca ţările mai mici din imediata vecinătate.

La fel ca Polonia, noi avem şi alte locomotive: la ei sunt Cracovia, Wroclaw, Gdansk, Lodz, Katowice, Szczecin, Poznan, iar la noi Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Oradea ş.a.