Havrileţ, la comisia de anchetă ANRE: România nu are suficientă capacitate de producţie a energiei

El a fost întrebat de președintele comisiei, deputatul Iulian Iancu, care este poziția ANRE cu privire la scumpirea energiei electrice din acest an.

„Este primul an când avem o piață liberalizată total la gaze și 90% energie electrică. Deci, practic, 2017 este anul în care România a liberalizat piața gazelor și energiei electrice”, a arătat Havrileț.

El a susținut că în acest an s-au întâmplat două elemente majore, care au o caracteristică comună, respectiv un vârf de consum de energie electrică, într-o perioadă de turbulențe deosebite din punctul de vedere al climei.

„Un moment este ianuarie 2017, când am avut o solicitare crescută de energie electrică pe piață, odată cu o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasă, o solicitare mare de energie electrică, o lipsă de energie hidro în sistem, care este o energie ieftină. Acest lucru a făcut ca prețul energiei pe cărbune să urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de până la 650 de lei pe MWh, dacă facem o comparație cu prețul mediu pe PZU până la acel moment, de 150 de lei — 160 de lei. A fost un salt foarte mare, de natură să pună întrebări ce anume se întâmplă”, a spus oficialul ANRE, citat de Agerpres.

Alte articole

Reguli noi impuse de ANRE. Ce se întâmplă cu preţurile la energie de la 1 iulie 2025

ANRE face branșarea la curent mai simplă pentru români. Se elimină un document esențial

El a adăugat că în luna iulie a fost o situație similară, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari. Toate acestea coroborate cu o vară secetoasă și o lipsă a vântului, deci o producție mică de energie hidro și eoliană. Astfel că și în timpul verii s-a produs mai multă energie pe cărbune, care este scumpă.

„Totodată, piața de echilibrare a ajuns la un nivel mult mai mare, de la 5% în mod obișnuit a ajuns la 12%. Aceasta este o piață penalizatoare (prețul este mult mai mare decât în piața spot — n.r.). A existat întrebarea dacă producătorii din surse ieftine nu s-au îndreptat cu precădere pe această piață. Am solicitat Consiliului Concurenței să întreprindă o analiză, însă rezultatul controlului a fost că nu s-au găsit elemente de perturbare artificială a prețurilor în sensul înțelegerii dintre producători”, a continuat președintele ANRE.

El a arătat că reglementatorul pregătește un raport special dedicat celor două momente din acest an, pe care îl va transmite separat comisiei de anchetă.

„Practic s-a constatat că, dacă nu avem resurse regenerabile ieftine, apă, vânt, suntem dependenți de cărbune, care este scump. Iar capacitatea declarată de producție de 22.000 de MW nu există, nici măcar cei 14.000 de MW, care se presupune că sunt funcționali în orice moment, nu sunt funcționali. Aici avem o analiză comună cu Transelectrica, operatorul pieței de echilibrare, care ne prezintă că, începând cu o solicitare de 7.500 — 8.000 de MW există probleme de alimentare și de asigurare a funcționării sistemului energetic național în siguranță”, a susținut președintele ANRE.

Spre comparație, marți, 10 octombrie, consumul național de electricitate a avut o medie 7.064 de MW, potrivit datelor Transelectrica.

Havrileț a afirmat că de-a lungul anului au existat și probleme cu unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce a dus, din nou, la reducerea ofertei de energie în piață.

„Toate aceste elemente au dus la creșterea prețului. Pentru a se asigura funcționarea corectă a sistemului, ar trebui ca în politica și în strategia de dezvoltare a sistemului energetic să se propună mărirea capacității de producție din surse care nu sunt regenerabile. Așteptăm investiția de la Iernut (centrală pe gaze construită de Romgaz — n.r.), de 250 de MW, care va avea un aport foarte mare, în special pentru siguranță”, a subliniat Havrileț.

El a mai mai spus că ANRE a trimis echipe de control la producătorii de energie pentru a vedea situația exactă privind capacitățile funcționale ale fiecăruia.

Comisia Europeană nu este de acord ca 70% din gaze să fie tranzacționate pe bursă

Comisia Europeană a transmis autorităților române o scrisoare în care avertizează că se poate trece la o nouă etapă în procedura de infringement declanșată împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze, dacă Parlamentul aprobă obligația ca 70% din gaze să fie tranzacționate pe bursă, a declarat, joi, Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul audierilor din comisia parlamentară de anchetă a activității ANRE.

Aceasta în contextul în care, pe 4 octombrie, Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților a avizat pozitiv legea de aprobare a OUG 64/2016, iar unul dintre amendamentele votate instituie obligația ca 70% din gaze să fie tranzacționate pe bursa OPCOM.

„Există o scrisoare, ne-a fost prezentată neoficial de operatorul de transport, care avea o relație directă cu comisarul, în care se precizează că anumite elemente din ordonanța 64 aprobate în ședința comisiei din 4 octombrie ar contraveni unor obligații potrivit cărora statele membre trebuie să participe la piața comună internă prin facilitarea demersurilor de tranzacții transfrontaliere. Stabilirea unui coeficient cert, mare, consideră dânșii, adică 70% pentru tranzacționarea obligatorie, ar duce la imposibilitatea tranzacționării transfrontaliere, deci practic împiedică exportul”, a precizat Havrileț, răspunzând la întrebarea deputatului PNL Lucian Bode.

El a amintit că Executivul european a declanșat deja procedura de infringement împotriva României pe această temă.

„România are deja o cauză la Curtea Europeană de Justiție privitoare la acest lucru, iar în această scrisoare se menționează faptul că, în cazul în care România nu trece la o altă soluție — pentru că dezvoltarea pieței gazelor este foarte importantă și există o propunere, respectiv utilizarea punctului virtual de tranzacționare pentru titluri de transfer, care ar fi o soluție mai bună decât stabilirea unui procent, care până la urmă este un procedeu oarecum în afara experienței — această scrisoare atrage atenția că se poate trece la următorul pas cu privire la acțiunea de infringement”, a susținut președintele ANRE.

În cadrul audierilor de joi, Havrileț a mai fost întrebat de Lucian Bode de ce crede că, după patru ani în care Parlamentul a aprobat și a lăudat rapoartele de activitate ale ANRE, în acest an raportul a fost respins.

Havrileț a arătat că momentul care a declanșat disensiuni între reglementator și parlamentari a fost 1 aprilie 2017, când piața gazelor a fost complet liberalizată, iar o altă cauză care a stârnit nemulțumiri din partea Legislativului a fost faptul că ANRE nu a fost de acord cu anumite elemente din ordonanța 64.

„Acesta este primul an când ANRE nu mai fixează prețurile de achiziție a gazelor, ci doar verifică dacă costurile de achiziție a gazelor sunt în concordanță cu prețul din piață, adică au fost făcute la prețuri medii ponderate”, a arătat oficialul ANRE.

Potrivit acestuia, dacă prețul de achiziție a gazelor era de 60 de lei pe MWh înainte de 1 aprilie, momentul liberalizării, acesta a crescut la 67 de lei în timpul verii și la 71-72 de lei pe MWh pentru gazele cu livrare la iarnă.

Havrileț a arătat că, dacă nu ar fi avut loc liberalizarea, prețurile ar fi crescut și mai mult: „Dacă piața nu s-ar fi liberalizat la 1 aprilie, calendarul arăta că prețul ar fi trebuit să fie acum 78 de lei pe MWh”.

Aceasta a dus la o creștere de preț pentru consumatorul final de 4-6% la nivelul anului gazier 2017-2018, a mai spus Havrileț.

La finele lunii septembrie, vicepreședintele ANRE, Emil Calotă, a declarat că prețul final al gazelor pentru consumatorii casnici ar trebui să crească cu 6% în trimestrul al patrulea al anului, ca urmare a condițiilor din piață. Ulterior, Havrileț a precizat că decizia va fi luată spre finalul lunii octombrie, urmând ca scumpirea să intre în vigoare de la 1 noiembrie.