Henri Coandă a fost și este unul dintre cei mai mari inventatori ai secolului XX. De-a lungul timpului, geniul Aviației Române a obținut peste 250 de invenţii şi peste 700 de brevete din diverse domenii precum aeronautică, transporturi, industrie, medicină, biologie, protecţia mediului, construcții.

Citește și Henri Coandă, geniul despre care ştim prea puţin! Proiect de tren suspendat pe ruta Constanţa-Galaţi şi un bloc cu 4000 de apartamente

Alte Articole

Imaginile cu Gabriela Cristea care pare mai euforică decât ...

Durere mare! Se pregăteau de nuntă, dar au murit într-un teribil ...

Sondaj pentru Primăria Capitalei. Cum poate câştiga Nicușor ...

Cu toate acestea, când spunem Henri Coandă, imediat ne gândim la avionul cu reacție și asta pentru că numele marelui inventator rămâne veșnic legat de construirea primului avion cu reacţie, prezentat la Salonul Aeronautic de la Paris în toamna anului 1910, dar şi de ”Efectul Coandă “ (devierea jeturilor de fluid în apropiere suprafeţelor curbe), care a fost brevetat în anul 1934, potrivit  Muzeului Național al Aviației Române.

Henri Coandă a făcut senzație la Salonul Aeronautic de la Paris cu biplanul său fără elice pe care a înlocuit-o cu o turbină nouă, invenție proprie.

,,Coandă s-a născut cu 30, dacă nu cu 50 de ani prea devreme” a spus  celebrul inginer francez, Gustave Eiffel, cu ocazia prezentării avionului ,,Coandă model 1910”.

Ce este Efectul Conadă?

Efectul Coandă a fost descoperit de Henri Coandă în anul 1932, la apropae 22 de ani de la accidentul aviatic în care marele inventator era să își piardă viața. Acesta a fost descris de către marele savant ca fiind ,,tendinţa unui jet de fluid care iese dintr-un orificiu este să urmeze o suprafaţă plană sau curbată adiacentă şi să antreneze lichidul din vecinătate astfel încât să se dezvolte o regiune cu o presiune mai mică”.

Descoperirea sa a fost imediat remarcată de Walter Bentley, fondatorul cunoscutei companii producătoare de automobile, care l-a instalat pe maşini pentru a obţine o evacuare mult mai rapidă a gazelor de eşapament, obţinînd astfel o creştere a puterii motorului cu 53%. În zilele noastre, Efectul Coandă are aplicaţii în cele mai diverse domenii, de la aeronautică, până la chirurgie cardiovasculară.

Invențiile mai puțin cunoscute ale lui Henri Coandă

De-a lungul vieții sale, pe lângă pasiunea pentru aviație, Henri Coandă s-a dedicat cercetării și inovării din multe alte domenii, obținând brevete de invenție în domeniul construcțiilor și al armelor de foc. Mai mult, Coandă a realizat cercetări importante și în domeniul fertilizări solului și al apei potabile.

Una dintre invențiile mai puțin cunoscute, ale lui Henri Coandă este sania cu reacție, care a văzut lumina zilei în anul 1911 și care a primit numele de ”Perce Neige“ (Ghiocelul). Aceasta a fost inaugurată printr-o ceremonie oficiată de către un sobor de preoți ai Bisericii Ortodoxe Ruse.

Pe lângă multe alte invenții și inovații, Coandă a realizat alături de arhitectul francez J. Dupre, un proiect de imobil de locuințe civile multicelulare metalice și modulare, conceput în forma unei piramide cruciforme. Acesta avea 700 de apartamente și ar fi trebuit să fie ridicat în estul Parisului.

Astăzi, în memoria geniului Aviației Române, Aeroportului Internațional Otopeni  poartă numele marelui Henri Coandă.

De asemenea, în anul 1978, Poşta Română a pus în circulaţie o marcă poştală cu valoarea nominală de 10 lei, care reprezintă portretul lui Henri Coandă, avionul inventat de acesta precum şi data la care a avut loc primul zbor. În anul 1986, a fost pusă în circulaţie o altă marcă poştală cu valoarea nominală de 2 lei reprezentând portretul lui Henri Coandă.

Mai mult, la data de 10 august 2001, B.N.R., a pus în circulaţie o emisiune comemorativă de trei monede de argint, dedicată pionierilor Aviaţiei Române: Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă şi Elie Carafoli.

Citește și Henri Coandă, geniul despre care ştim prea puţin! Proiect de tren suspendat pe ruta Constanţa-Galaţi şi un bloc cu 4000 de apartamente