Vânzările totale ale companiei au fost anul trecut de 3,01 miliarde lei, în coborâre cu 7,6% faţă de nivelul de 3,26 miliarde lei înregistrat în 2010, se arată în raportul anual al Hidroelectrica.

Compania a vândut anul trecut electricitate prin contracte directe către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie, EFT România, Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani, CLMB-Patinoar Braşov şi Societatea Naţională a Sării (Salrom).

Alte Articole

Luiza Melencu, găsită moartă

Nordis Group sprijină sportivii români la Jocurile Olimpice ...

Aşa arată primul autobuz electric fabricat în România. Dotări ...

Companiile care au anul trecut avut cele mai mari contracte sunt Alro (322,47 milioane lei), Energy Holding (280,25 milioane lei), Alpiq RomEnergie (204,34 milioane lei), ArcelorMittal Galaţi (185,46 milioane lei), EFT România (136,68 milioane lei), Alpiq RomIndustries (130 milioane lei) şi Electromagnetica (124,95 milioane lei).

Contractul cu ArcelorMittal Galaţi a expirat la finele anului trecut.

Tot la finele anului trecut, Hidroelectrica a anunţat că a reziliat contractele cu CNH, Salrom, CLMB-Patinoar Braşov, iar Luxten a renunţat la acord.

Faţă de 2010, din lista „băieţilor deştepţi” a dispărut compania elveţiană EFT AG. Prin sintagma „băieţi deştepţi” sunt vizate companiile care au contracte directe de achiziţie a energiei la preţuri mici de la Hidroelectrica.

În 2010, Hidroelectrica a încasat un preţ mediu pentru electricitatea vândută prin contractele bilaterale de 122 lei/MWh, iar anul trecut tariful mediu a urcat uşor, la aproximativ 130 lei/MWh.

Hidroelectrica a consemnat anul trecut venituri de 3,18 miliarde de lei (737,2 milioane de euro), cu 6,7% mai mici comparativ cu nivelul de 3,41 miliarde de lei din 2010, în timp ce profitul net al companiei de stat s-a prăbuşit la 6,4 milioane de lei (aproximativ 1,5 milioane de euro), de la 292,3 milioane de lei în 2010.

Compania a înregistrat anul trecut pierderi financiare de 121,54 milioane de lei (28,1 milioane de euro), faţă de un rezultat negativ de 112,53 milioane de lei cu un an înainte.

În raport se precizează că anul trecut producţia de electricitate a scăzut cu aproximativ 50%, la 14,7 GWh, din cauza secetei severe din a doua parte a anului.

Seceta prelungită a determinat conducerea companiei să declare, în luna septembrie a anului trecut, situaţia de forţă majoră, care a permis Hidroelectrica să reducă livrările de energie către beneficiari.

La sfârşitul lunii aprilie, Hidroelectrica a notificat clienţii că la 1 mai va înceta situaţia de forţă majoră şi că va livra electricitatea după programul normal.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

Guvernul a început la sfârşitul anului trecut renegocierea acestor acorduri, la cererea Fondului Monetar Internaţional, dar încă nu a prezentat rezultatele finale ale acestei operaţiuni.

În paralel, Comisia Europeană a anunţat în aprilie că a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.

Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat la jumătate lunii mai, că Hidroelectrica a obţinut, în urma negocierilor cu „băieţii deştepţi”, trecerea contractelor pe piaţa concurenţială, eliminând tarifele fixe din aceste acorduri.

Chiţoiu a adăugat atunci că nu prezintă deocamdată detalii, pentru că negocierile sunt încă în derulare, menţionând că niciun contract bilateral nu a fost reziliat şi că toate acordurile vor avea aceeaşi formulă de calcul a preţului.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.