Horațiu Potra a dat în judecată Penitenciarul Rahova, unde se află în arest preventiv. Mercenarul contestă decizia de stabilire a regimului de executare

Horațiu Potra a dat în judecată Penitenciarul Rahova luni, în aceeași zi în care instanța i-a respins contestația la măsura arestării preventive. Plângerea a fost înregistrată la Judecătoria Sectorului 5 al Capitalei și a primit termen de judecare la data de 25 februarie 2025.

Horațiu Potra a dat în judecată Penitenciarul Rahova, unde se află în arest preventiv

Horațiu Potra se află în închisoare după ce a fost arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de Călin Georgescu și alți 20 de inculpați. Aceștia se află, miercuri, 21 ianuarie, la Curtea de Apel București unde se judecă dosarul în cameră preliminară.

Citește și : Horaţiu Potra rămâne în arest. Fiul și nepotul lui mercenarului au fost eliberaţi „cu brăţară” de Înalta Curte

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La Judecătoria Sectorului 5 din București a fost înregistrată, în 19 ianuarie, o plângere penală împotriva Penitenciarului Rahova, conform articolului 39 din Legea 254/2013, care reglementează stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în penitenciare.

Alte articole

ÎCCJ a amânat pentru 5 august dezbaterile în dosarul în care sunt vizați Călin Georgescu și Horațiu Potra

ÎCCJ a amânat pronunțarea unei decizii în dosarul de tentativă de lovitură de stat. Unul dintre magistrați a descoperit că este incompatibil

Termenul de judecare a acestei plângeri penale a fost stabilit pentru data de 25 februarie 2025.

Articolul 39 din Legea 254/2013 prevede că o comisie specială stabilește regimul de executare a pedepselor privative de libertate de către inculpați sau deținuți.

Potrivit legii, la stabilirea regimului de executare se au în vedere, printre altele, durata pedepsei, gradul de risc al persoanei condamnate, antecedentele penale, vârsta și starea de sănătate, dar și conduita persoanei respective, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenție anterioare, nevoile educaționale și psihologice, abilitățile și disponibilitatea de a munci sau de a participa la diverse activități.

Legea mai prevede că decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei aflate în detenție împreună cu menționarea căii de atac existente și a termenului de exercitare a acesteia.

Împotriva modului de stabilire a regimului de executare, persoana condamnată poate să formuleze plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Plângerea nu suspendă executarea hotărârii comisiei.

În acest dosar, potrivit procurorilor, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din România, în dimineața de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, „în condiții de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra.

Tot potrivit procurorilor, în cadrul întâlnirii de la Ciolpani, cei doi  au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acțiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestațiile pașnice de la vremea respectivă.

Citește și : Nicuşor Dan a promulgat legea. Care este noua profesie protejată de interceptări şi percheziţii

Procurorii susțin că, prin contacte cu o organizație radical-naționalistă și mesaje considerate alarmiste și manipulatoare către susținători, Călin Georgescu ar fi întărit intențiile infracționale ale lui Horațiu Potra.