Hotoboc (APSR): 90% din cheltuielile cu medicamente compensate, asociate indicaţiilor de boli cronice

În prezent, calitatea serviciilor și satisfacția pacienților nu reprezintă preocupări efective pentru autorități și furnizori, deoarece sistemul de decontare nu le valorizează.

„Metodele de tarifare încurajează consumul de servicii și nu stimulează prevenția. Fiind plătiți per serviciu, furnizorii câștigă atunci când pacienții lor sunt bolnavi și solicită servicii în mod repetat”, a susținut Cristian Hotoboc, reprezentantul APSR.

În opinia acestuia, asistența medicală „nu este coordonată”, iar Casa de Asigurări decontează numeroase servicii „inutile”.

Totodată, Hotoboc a arătat că dezvoltarea asistenței medicale în ambulatoriu este insuficientă, iar centrele de permanență pentru asistența primară sunt organizate „sporadic”.

Alte articole

Ajutoare pentru pensionari 2025: Vouchere sociale, ajutoare de încălzire, medicamente compensate. Când şi cum se acordă

Guvernul a stabilit noul plafon al pensiilor până la care se pot acorda medicamente compensate cu 90%. Anunţ oficial de la CNAS

„Structura actuală a spitalelor este tributară secolului trecut, când majoritatea afecțiunilor erau acute, iar spitalul trebuia să dețină toate tehnologiile și personalul necesare rezolvării lor. Între timp, profilul morbidității în România s-a schimbat. Astăzi, prevalează bolile cronice, pentru care spitalul nu este cel mai eficient furnizor, iar tehnologiile medicale fac posibilă gestionarea multor afecțiuni în ambulatoriu”, a precizat președintele APSR.

Potrivit acestuia, echilibrul bugetar al sistemului de asigurări sociale de sănătate depinde an de an de subvenții de miliarde de lei de la bugetul de stat.

„Încheind analiza situației actuale în sfera politicilor publice, remarcăm faptul că Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, elaborată la insistențele Uniunii Europene și precondiție pentru accesarea fondurilor structurale, nu este implementată. De la adoptarea sa, obiectivele de reformă și direcțiile de acțiune au rămas pe hârtie, nu au fost elaborate planuri operaționale, nu au fost dezvoltate proiecte de implementare, nu a fost publicată nicio evaluare. Practic, reforma în sănătate este blocată”, a mai declarat Hotoboc.

Potrivit acestuia, ar fi necesare schimbări în organizarea și finanțarea serviciilor, comportamentul furnizorilor, precum și în contribuția populației la menținerea stării de sănătate.

„Autoritățile trebuie să acorde importanță mai mare calității serviciilor, performanței și valorii adăugate obținute și să diminueze eforturile de control al formularisticii, procedurilor administrative și documentelor justificative”, a susținut reprezentantul APSR.

În acest sens, Cristian Hotoboc a propus stabilirea unui grup de experți, sub patronajul Administrației Prezidențiale, care să redacteze, împreună cu reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, într-o abordare „holistică”, programe de reformă pe domenii esențiale precum politica privind resursele umane, inclusiv salarizarea, managementul pacienților cu boli cronice, reorganizarea spitalelor publice sau gestiunea informațiilor în sistemul sanitar.

Citeşte şi Noi molecule în lista medicamentelor compensate şi gratuite