Iată motivul pentru care nu e bine să mănânci multe murături. Este coșmarul tuturor româncelor!

Iată motivul pentru care nu e bine să mănânci multe murături. Acest mod de preparare a legumelor vine cu beneficii pentru sănătate, însă ce este prea mult, strică întotdeauna.

Iată motivul pentru care nu e bine să mănânci multe murături. Este coșmarul tuturor româncelor!

Astfel, nu trebuie să abuzați de garnitura de murături cu care serviți friptura, pentru a nu vă pune în pericol aspectul fizic chiar de sărbători. Nutriționiștii atenționează că persoanele care mănâncă foarte multe gogonele, gogoșari, conopidă riscă să-și accentueze celulita. La fel pot păți și iubitorii de morcovi sau castraveți murați.

”Se produc niște modificări metabolice, dar, din fericire, nu pe termen lung. Retenția de apă apărută ca urmare a faptului că mănânci prea multe murături sau alimente excesiv de sărate duce la un aspect buretos al pielii, însă această modificare este doar temporară. Excesul de apă se elimină și, după 2-3 zile, pielea nu va mai avea acel aspect neplăcut, spune dr. Viviana Iordache, medic primar dermatolog.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mihaela Bilic explică, însă, ştiinţific de ce este bine să consumăm murături.

Alte articole

Marina Luca a câștigat Chefi la Cuțite 2026 și a plecat acasă cu trofeul și premiul de 30.000 de euro

Geanta Hermès care i-a aparținut Elenei Ceaușescu, scoasă la licitație alături de alte bijuterii istorice

„Dacă tot a venit anotimpul rece, haideți să vorbim despre murături – o variantă sănătoasă de a consuma legume și în timpul iernii. Murăturile fac parte din categoria alimentelor fermentate, conțin bacterii vii și au efect probiotic – completează și îmbogățesc microBIOTA intestinală de care depinde de imunitatea noastră.

Un pic de istorie culinară: înainte să apară curentul electric, conservele sterilizate prin fierbere și frigiderul, oamenii foloseau fermentația ca metodă de păstrare a alimentelor. Ce înseamnă fermentație? Transformarea biochimică naturală a unui aliment sub acțiunea mucegaiurilor, drojdiilor sau bacteriilor.

Există 3 tipuri de fermentație:
-fermentația alcoolică prin care zahărul se transformă în alcool- valabilă pentru vin și bere
-fermentația acetică prin care alcoolul se transformă în oțet (acid acetic); are loc în prezența aerului și e valabilă pentru murăturile în oțet.
-fermentația lactică prin care glucidele din legume sau lapte se transformă în acid lactic; se face în absența aerului și e valabilă pentru brânzeturi și murături în saramură.

Un pic de biochimie: lacto-fermentația este o metodă de conservare în care alimentele se lasă la macerat cu sare într-o incintă închisă, fără aer. În prezența bacteriilor (mai ales lactobacili), glucidele din legume vor fermenta și se vor elibera gaz, enzime și acid lactic. Acesta din urmă acționează ca un conservant, scade pH-ul mediului și blochează multiplicarea microorganismelor responsabile de alterarea produsului.

Aciditatea acidului lactic va distruge bacteriile patogene și va produce fermenți lactici, adică bacterii benefice cu efect probiotic. Când concentrația de acid lactic atinge un anumit nivel, preparatul se echilibrează și fermentația se oprește de la sine după 2-3 săptămâni. Această metodă de conservare a alimentelor stă la baza obținerii de murături, produse lactate fermentate și brânzeturi”, a precizat medicul nutriționist Mihaela Bilic pe contul de Facebook.

Citește și: Greşeala majoră pe care o facem când punem varză murată. Ce trebuie să pui neapărat în butoi, sarmalele vor ieşi delicioase