ICCJ: Probele DNA nu au dovedit vinovăţia lui Becali, Babiuc şi Cioflină la schimbul de terenuri

„Considerând aşadar că prezumţia de nevinovăţie de care se bucură inculpaţii nu a fost răsturnată, Înalta Curte urmează a da eficienţă principiului «in dubio pro reo», astfel că va dispune achitarea acestora (…) lipsind cerinţa esenţială pentru întregirea elementului material al laturii obiective al infracţiunii de luare de mită, respectiv dovada faptului că încheierea contractului de vânzare-cumpărare între inculpaţii Becali George şi Babiuc Ioana Cristina Anca s-a făcut în scopul aprobării unui nou schimb de terenuri de către inculpatul Babiuc Victor”, arată instanţa supremă, în decizia prin care a dispus achitarea inculpaţilor din dosarul privind schimbul de terenuri.

Potrivit magistraţilor, lipsa probelor care să conducă la stabilirea unei legături între încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi aprobarea celui de-al doilea schimb de terenuri de către Victor Babiuc a determinat Parchetul să încerce să dea o conotaţie penală unor împrejurări care fie sunt pe deplin explicabile şi lipsite de orice relevantă, fie sunt flagrant contrazise de probatoriul administrat chiar în cursul urmăririi penale.

Tot în documentul citat, judecătorii notează că „se mai afirmă în rechizitoriu faptul că, de la data încheierii contractului, inculpata Ioana Babiuc nu şi-a exercitat dreptul de proprietate, în sensul că nu a formulat cerere de deschidere de rol fiscal, nu s-a înscris în cartea funciară şi nu şi-a delimitat proprietatea, susţineri ce sunt contrazise chiar de probatoriul administrat de procuror în cursul urmăririi penale”.

„Înalta Curte reţine că tocmai împrejurarea că inculpata şi-a deschis rol fiscal a condus la aflarea existenţei contractului de vânzare-cumpărare încheiat între inculpată şi Becali George. Astfel, la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a fi comunicate toate documentele ce privesc terenuri deţinute pe raza oraşului Voluntari, în perioada 1990-2007 de către Babiuc Victor, Babiuc Lucia, Babiuc Ioana Cristina Anca şi Babiuc Dorina Roxana, Primăria Voluntari Bucureşti a comunicat faptul că Babiuc Ioana Cristina Anca figurează la rolul fiscal”, se precizează în motivare.

Alte articole

Premieră în Superligă: FCSB ratează play-off-ul şi se bate cu echipele de la retrogradare. Gigi Becali: „M-am gândit să-l pun pe Mirel Rădoi manager general”

Gigi Becali, despre anii tinereții: „Făceau țigară de marijuana și-mi dădeau și mie.  Îmi plăcea o muzică care nu era ortodoxă”

Parchetul, mai arată judecătorii ICCJ, susţine că identificarea terenului s-a făcut prin efectuarea unor menţiuni suplimentare pe o schiţă întocmită de către MApN şi avizată de către OCOT (Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) şi că aceste menţiuni au fost făcute de o persoană neautorizată, deci înscrisul oficial ar fi fost falsificat şi utilizat ca anexă la contract, „aspect ce denotă reaua credinţă a părţilor”. Ca şi în cazul tuturor celorlalte înscrisuri pe care Parchetul le-a apreciat că fiind false, nu se formulează nici un fel de acuzaţii privind săvârşirea vreunei infracţiuni de fals sau uz de fals, susţin magistraţii.

„Instanţa nu identifică nimic fals şi nici reaua credinţă a părţilor în faptul că pe o schiţă cadastrală, ce nu era obligatorie pentru încheierea contractului şi care, legal, nu producea nici un fel de consecinţe juridice (la acea dată documentaţia cadastrală nu era necesară pentru înstrăinarea unui teren), cel mai probabil vânzătorul a localizat printr-un desen suprafaţa de teren înstrăinată. Curtea reţine că există identitate între terenul ce a făcut subiectul contractului de vânzare-cumpărare, astfel cum rezultă acesta din schiţa în discuţie, şi terenul cumpărat în fapt de către inculpata Babiuc Ioana Cristina Anca. (…) Referitor la celelalte acuzaţii, se reţine depoziţia inculpatei privind modul în care a ajuns să achiziţioneze terenul”, se mai arată în motivare.

În concluzie judecătorii ICCJ arată că „niciunul din aspectele învederate de către Parchet nu este de natură să susţină, din punct de vedere probator, acuzaţia formulată, aceasta rămânând la nivelul unei simple prezumţii”.

Oferta de schimb a lui Becali către Ministerul Apărării Naţionale, arată instanţa, este făcută ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu Babiuc Ioana Cristina Anca, la un interval de aproximativ două luni, „neexistând nicio dovadă a înţelegerii prealabile iniţiale între cei trei inculpaţi (aceasta este doar presupusă) şi nici măcar a faptului că Becali George, la momentul încheierii vânzării, intenţiona să facă această ofertă (nici nu era proprietarul terenului din Ştefăneşti)”.

De asemenea, arată magistraţii, nu există probe din care să rezulte că Babiuc şi Becali se cunoşteau sau că Babiuc ar fi ştiut despre existenţa primului schimb şi despre interesul Ministerului Aparării Naţionale de a obţine terenuri la Ştefăneşti, întrucât suprafaţa deţinută nu era suficientă. „Dimpotrivă, din probele administrate rezultă că inculpatul a fost informat asupra acestor aspecte ulterior primirii ofertei, de către martorul Stănăşilă Constantin”.

Pe de altă parte, se mai arată în motivare, „nici suprafaţa terenului şi nici valoarea relativ modestă a acestuia, nu înclină spre varianta acuzării – primirea unei teren de 700 de mp, în câmp, lipsit de utilităţi, în valoare, conform expertizei, de 3.483 dolari, în scopul aprobării unui schimb de peste 20 de hectare şi cu o valoare, stabilită de aceeaşi expertiză, de aproximativ 500.000 de dolari”.

„Deşi, de regulă, aceste aspecte nu sunt relevante pentru reţinerea infracţiunii de luare de mită, totuşi, în condiţiile probatoriului din prezenta cauză, disproporţia vădită dintre folosul ce se susţine că a fost primit de către inculpatul Babiuc Victor, prin intermediul fiicei sale, şi cel obţinut de inculpatul Becali George, constituie un element care nu poate fi ignorat total şi care nu sprijină ipoteza pe care a fost construită învinuirea”, afirmă instanţa.

În finalul motivării, judecătorii notează că „în raport de considerentele anterioare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că în cauză nu s-au administrat probe sigure, certe, decisive şi care să nu lase loc nici unei îndoieli, acuzarea inculpaţilor bazându-se pe o simplă supoziţie, dedusă din încheierea contractului de vânzare-cumpărare între Babiuc Ioana Cristina Anca şi Becali George. Or, instanţa nu poale să-şi fundamenteze o hotărâre de condamnare pe probabilitate, pe supoziţii, ci doar pe certitudinea dobândită pe bază de probe de natură să înlăture orice echivoc şi să demonstreze, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăţia inculpaţilor”.

Gigi Becali, Victor Babiuc, fiica acestuia, Ioana, şi Dumitru Cioflină au fost achitaţi, în 24 mai, de instanţa supremă în dosarul schimbului de terenuri dintre Becali şi Ministerul Apărării Naţionale.

Astfel, Becali a fost achitat pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, Victor Babiuc şi fiica lui, Ioana, pentru luare de mită şi, respectiv, complicitate la luare de mită, iar Dumitru Cioflină, pentru abuz în serviciu.

Magistraţii instanţei supreme au decis achitarea celor patru pe motiv că lipseşte unul dintre elementele infracţiunii.

Totodată, judecătorii au dispus ridicarea sechestrelor puse în 2010 asupra unui teren de 700 de metri pătraţi al Ioanei Babiuc, asupra imobilelor din Bucureşti ale lui Cioflină şi Victor Babiuc, precum şi cele ale lui Gigi Becali din Voluntari.

Decizia a fost atacată cu recurs la completul de cinci judecători al instanţei supreme.