În acest dosar, ancheta a fost realizată de către DNA, care a obţinut în primă instanţă condamnarea unor inculpaţi, printre care Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam.

DNA a atacat decizia şi a trimis deja la Instanţa supremă motivele de apel, însă, între timp, a fost înfiinţată SIIJ, care a preluat toate dosarele în care sunt implicaţi magistraţi (judecători şi procurori). În această categorie intră şi dosarul retrocedărilor, unde inculpaţi sunt doi judecători – Lorand Andras Ordog şi Anca Roxana Adam.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Doi ingineri de la Electrica Oradea, trimişi în judecată pentru ...

Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare pentru a ispăși ...

Recent, Instanţa supremă a dispus, prin dezlegarea unei chestiuni de drept, că dosarele din instanţe ce intră în competenţa SIIJ vor fi reprezentate de procurori de şedinţă de la Parchetul General, care teoretic are în subordine SIIJ, iar această Secţie nu are un departament de judiciar.

La termenul de luni al procesului, avocata lui Tudor Chiuariu, Alice Drăghici, a solicitat celor cinci judecători ai completului trimiterea unei adrese către SIIJ pentru ca această Secţie să spună dacă menţine motivele de apel, redactate de DNA.

„Şi dacă menţine calea de atac”, au completat-o ceilalţi avocaţi pe Alice Drăghici.

Cererea se întemeiază pe un articol din OUG 7 care a modificat Legea 304/2004 privind organizarea judiciară: „Exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.

Tot acum, un alt avocat a cerut recuzarea unuia dintre judecători, pe motiv de incompatibilitate.

Întrebat de preşedintele completului ce poziţie are în legătură cu această cerere, procurorul de şedinţă de la Parchetul General nu a ştiut ce să spună, susţinând că nu comunică cu Secţia de investigare a magistraţilor.

„Nu sunt subordonata acestei Secţii şi nici nu comunicăm. Eu sunt de la Secţia judiciară a Parchetului General. Daţi un termen”, a afirmat procurorul.

„Cei de la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie nu cunosc acest dosar? Este o situaţie atipică. Emitem adresă către Secţie să spună dacă menţine calea de atac sau motivele de apel”, a fost replica preşedintelui de complet, care a amânat dosarul pentru 13 mai.

Pe 9 mai 2018, Viorel Hrebenciuc a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, după ce şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor şi a povestit că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său.

În acelaşi dosar, fostul deputat Ioan Adam a primit 2 ani de închisoare cu executare, iar Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, 2 ani cu suspendare.

De asemenea, Anca Roxana Adam (soţia deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov) a primit 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la cumpărare de influenţă.

Totodată, Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, iar Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării) – tot la 3 ani de închisoare cu executare.

Fostul ministru Tudor Chiuariu şi Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva) au fost achitaţi pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălarea banilor, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Dosarul retrocedărilor a fost trimis în instanţă în ianuarie 2015, procesul având peste 60 de termene de judecată. În octombrie 2015, Viorel şi Andrei Hrebenciuc, dar şi fostul deputat Ioan Adam şi-au recunoscut vinovăţia, solicitând să fie judecaţi prin procedura simplificată.

Astfel, Viorel Hrebenciuc şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor şi a spus că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său.

Acuzaţiile din dosar se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare de teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului.