În anumite situații, zilele de concediu rămase pot fi compensate în bani la încetarea raportului de muncă, chiar dacă au trecut mai mult de 18 luni de la perioada în care trebuiau efectuate.
Decizia ICCJ face însă o distincție clară între angajații care nu au putut să își ia zilele libere din cauza angajatorului și cei care au avut posibilitatea să o facă, dar au ales să nu.
Codul muncii precizează că un salariat trebuie să beneficieze de concediu de odihnă în natură, adică să efectueze zilele libere. Compensarea în bani a concediului neefectuat este permisă, ca regulă, numai la încetarea contractului individual de muncă.
Citește și: Lovitură pentru mii de români aflați în concediu medical. Vor primi mai puțini bani începând cu luna august
Pentru concediul care nu a putut fi efectuat integral sau parțial ntr-un anumit an, angajatorul trebuie să acorde zilele restante într-o perioadă de 18 luni. Expirarea acestei perioade nu înseamnă că dreptul dispare.
ICCJ a stabilit că un angajat își poate păstra dreptul la compensarea în bani a concediului neefectuat și după perioada de 18 luni, dacă angajatorul nu i-a oferit în mod efectiv posibilitatea de a-și lua zilele libere.
„Pentru intervalul care depăşeşte termenul de report de 18 luni (…) dreptul de a obţine compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă subzistă atunci când angajatorul nu a oferit în mod efectiv angajatului posibilitatea de a exercita acest drept”, se arată în decizia ICCJ.
Practic, nu este suficient ca angajatorul să invoce simplul fapt că au trecut cele 18 luni, trebuie analizat dacă salariatului i s-a oferit în mod concret și real posibilitatea de a-și efectua concediul.
Citește și: Programul FIV 2026. Vouchere de 15.000 de lei și trei zile de concediu plătit pentru angajate DOCUMENT
O altă clarificare importantă făcută de ÎCCJ privește termenul de prescripție.
În cazul cererilor privind compensarea în bani a zilelor de concediu neefectuate până la încetarea raportului de muncă, termenul de prescripție de trei ani începe să curgă de la momentul încetării raportului de muncă.
„Termenul de prescripţie de 3 ani (…) în ipoteza pretenţiilor pecuniare derivate din zilele de concediu neefectuate până la încetarea raporturilor de muncă/de serviciu (…) începe să curgă de la momentul încetării raportului de muncă.”, arată ÎCCJ
Acest lucru este important deoarece dreptul la compensarea în bani se naște la încetarea raportului de muncă. Până atunci, salariatul nu poate cere bani în locul concediului, ci poate solicita efectuarea zilelor libere.