ÎCCJ stabileşte că este necesar un prag pentru a putea condamna şoferii care conduc sub influenţa drogurilor. Decizia contrazice o constatare a CCR

„Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj – Secţia penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Dacă dispoziţia “aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive şi stabileşte următoarele:

În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.

Alte articole

Drogurile ajung tot mai aproape de şcoli: experţii campaniei naţionale „Conştient, nu dependent”, la Chișineu-Criș, în dialog cu elevi, profesori și părinți

Explozie a consumului de droguri în România! Semnal de alarmă tras la Craiova în cadrul campaniei antidrog „Conștient, nu dependent”

Citeşte şi: Scandalul ia amploare. Tezaurul dacic a fost scos din ţară fără emiterea unei hotărâri de guvern, precum cere legea. Ciolacu: „Este adevărat. Vom afla toate detaliile”

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală”, se arată în decizia ÎCCJ.

Această hotărâre vine în contextul unui val de controverse privind modul de aplicare a legii. Până acum, simpla detectare a substanțelor psihoactive în sânge sau urină era suficientă pentru deschiderea unui dosar penal, chiar dacă șoferii susțineau că au consumat medicamente sau alte produse care nu le afectau capacitatea de a conduce.

Mai multe instanțe au ridicat problema interpretării articolului 336 alin. (2) din Codul penal, care prevede pedepse de până la 5 ani de închisoare sau amendă pentru conducerea sub influența drogurilor. Spre deosebire de consumul de alcool, unde există un prag de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu definea anterior un nivel minim pentru droguri.

Polițiștii au criticat decizia, avertizând că aceasta ar putea încuraja corupția în serviciile de medicină legală, unde se stabilesc concentrațiile substanțelor. De asemenea, există temeri că va fi mai dificil să fie pedepsiți șoferii care consumă substanțe interzise.

Pe de altă parte, mai mulţi jurişti că măsura este necesară pentru a preveni condamnările pe baza unor urme minime de substanțe, care nu afectează capacitatea de a conduce. În practică, urmele unor substanțe pot persista în organism mai multe zile, fără a avea efecte psihoactive la momentul depistării în trafic.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a statuat că, ori de câte ori aceste substanţe psihoactive sunt ingerate, influenţează sistemul nervos central, cu toate că nu există semne exterioare.

CCR a constatat că incriminarea faptei de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive este determinată de efectul nociv al substanţelor respective, ţinând cont de faptul că, aşa cum se arată în doctrină, acestea produc tulburări în atitudinea şi comportamentul conducătorului auto, generând, implicit, o diminuare a capacităţii de a manevra vehiculul pe drumurile publice în condiţii de siguranţă pentru toţi participanţii la trafic.

Citeşte şi: Ministrul Justiției, despre stadiul în care se află dosarele penale referitoare la primul tur al alegerilor prezidențiale: „Sunt investigate influențarea voturilor prin campaniile de pe TikTok, finanțarea ilicită, spălarea de bani și atacurile cibernetice”