Ilie Bolojan anunţă că România nu va cere focoase nucleare, ca Polonia: „Planurile de apărare NATO sunt suficiente”

Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat, vineri, că pentru fiecare ţară este importantă securitatea şi siguranţa ei, dar consideră că România nu ar trebui să ceară în acest moment amplasarea de focoase nucleare. ”Ce avem în momentul de faţă, prezenţă militară, planuri de apărare NATO sunt suficiente”, afirmă preşedintele.

Ilie Bolojan, mesaj după interzicerea lui Călin Georgescu: „Autorităţile trebuie să explice bine deciziile”

Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă România ar trebui să ceară administraţiei americane amplasarea de focoase nucleare în ţara noastră, după modelul Polniei şi a afirmat: ”Cred că pentru fiecare ţară este importantă securitatea şi siguranţa ei”.

Ilie Bolojan, întrebat dacă România ar trebui să ceară focoase nucleare, ca Polonia: Pentru fiecare ţară este importantă securitatea şi siguranţa ei

”Ceea ce s-a făcut din acest punct de vedere în aceşti ani în România consider că este un lucru bun. Şi faptul că avem umbrela NATO deasupra noastră, că avem bazele militare ale aliaţilor americani şi europeni în ţara noastră, sunt condiţii care ne asigură o protecţie şi asigură o pace în România”, a mai declarat Bolojan.

Alte articole

Elimină sau nu plafonarea adaosului comercial la alimente? Bolojan se întâlnește vineri cu reprezentanţii retailerilor

Ioana Ene Dogioiu refuză să-şi ceară scuze, aşa cum i-au cerut liderii PSD după declaraţiile legate de coaliţie: „Am mandat pentru fiecare declaraţie”

Acesta crede că ”orice fel de formulă prin care acest Flanc de Est al NATO este consolidat este un lucru bun”.

”Cel puţin în situaţia de astăzi, cred că ceea ce avem în momentul de faţă, prezenţă militară, planuri de apărare NATO sunt suficiente în momentul de faţă”, a mai declarat preşedintele interimar.

Pericol uriaș lângă România! Polonia cere SUA să aducă arme nucleare pe teritoriul său!

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat pe final de mandat, îndeamnă SUA, într-un interviu publicat joi de Financial Times, să transfere arme nucleare pe teritoriul polonez ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni ruseşti, o solicitare care va fi probabil percepută la Moscova ca fiind extrem de provocatoare.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a afirmat, întrebat dacă şi România ar putea cere, după modelul polonez, ca SUA să mute focoase nucleare pe teritoriul său, că ţara noastră nu va face aşa ceva pentru că este „foarte temătoare” şi nu este proactivă, nu realizează proporţia nevoilor de apărare şi de securitate în ideea descurajării unui eventual agresor. Declaraţia a fost făcută în contextul în care preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat pe final de mandat, îndeamnă SUA, într-un interviu publicat joi de Financial Times, să transfere arme nucleare pe teritoriul polonez ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni ruseşti.

„România nu va cere aşa ceva pentru că România este temătoare din toate punctele de vedere. Foarte temătoare. Nu este proactivă. Şi nu-şi realizează proporţia nevoilor de apărare şi de securitate în ideea descurajării unui eventual agresor. Polonia, de mai mult timp, discută problema prezenţei armelor nucleare tactice americane, care nu sunt nişte focoase nucleare, sunt nişte bombe de aviaţie B61 de mai multe categorii, care înseamnă o dislocare în mai multe state europene, o sută – o sută şi ceva de bucăţi. Şi Polonia a luat spre analiză şi există deocamdată la nivelul unor discuţii politice o asemenea idee. Polonia se înarmează din absolut toate punctele de vedere, aplicând  principiile apărării teritoriale. Polonia, pe lângă forţele terestre, forţele aeriene, forţele navale, forţele de operaţii speciale, au a cincea categorie de forţe, forţele teritoriale. Noi (n. red. România) suntem mult rămaşi în urmă, nu abordăm, ca studiu de caz, problematica apărării teritoriale”, a declarat, joi, la Digi24, generalul Virgil Bălăceanu.

Ilie Bolojan: Consiliul European de săptămâna viitoare are atât teme de apărare dar şi teme care ţin de partea economică / Este obligatorie o consultare între Preşedinţie şi Guvern. Săptămâna viitoare, luni, este fixată o întâlnire

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a delcarat, vineri, despre Consiliul European de săptămâna viitoare, că are atât teme de apărare dar şi teme care ţin de partea economică, el precizând că este obligatorie o consultare între Preşedinţie şi Guvern şi săptămâna viitoare, luni, este fixată o întâlnire în acest sens.

”Este o chestiune de principiu că, atunci când urmează o şedinţă unui Consiliu European, în care temele de pe ordinea de zi angajează România pe termen lung sau ţin în principal de componenta guvernamentală, pentru că Consiliul European de săptămâna viitoare are atât teme de apărare dar şi teme care ţin de partea economică, partea de competitivitate, de preţ al energiei, este obligatorie o consultare între Preşedinţie şi Guvern în aşa fel încât ţara noastră să aibă poziţii convergente iar dacă reprezentantul ţării noastre, în cazul de faţă preşedintele României, îşi asumă nişte răspunderi, acele lucruri să fie apoi puse în practică de către guvern pentru că e o problemă de credibilitate a unei persoane ci pur şi simplu de credibilitate a ţării noastre”, a spus preşedintele interimar.

El a precizat că săptămâna viitoare, luni este fixată o întâlnire de consultare, în aşa fel încât să se pună de acord pe aceste probleme.

”În ceea ce priveşte sumele legate de partea de consolidare a apărării europene, aici lucrurile urmează să fie tranşate în perioada următoare. Anticipez că ar putea fi două categorii de fonduri, cele care sunt gestionate de fiecare ţară în parte pentru a întări, să spunem, structura de apărare pentru proiecte care ţin de buna funcţionare Armatei, şi a doua component, cele care trebuie gestionate integrat, care înseamnă capabilităţi de tip European, deci de tip mare, unde se vor lua decizii în perioada următoare vizavi de moduri de abordare”, a mai spus Ilie Bolojan.

El a precizat că aici e vorba de tehnologii complicate care au fost asigurate până în momentul de faţă în principal de Statele Unite ale Americii, iar deciziile trebuie luate la nivelul NATO.

”Vom primi mai multe date şi vom putea comunica pe această temă în lunile următoare până la Summit-ul care va avea loc în luna iunie”, a mai spus Bolojan.