Imigranţii ROMÂNI sunt BUNI pentru GERMANIA pentru că ei acoperă deficitul de SPECIALIŞTI

Aşteptatul aflux de imigranţi români şi bulgari, după ridicarea completă a restricţiilor de acces pe piaţa muncii din toate statele UE, a provocat şi în Germania dezbateri aprinse legate de posibilitatea ca aceştia să vină mai degrabă pentru a profita de sistemul local de asistenţă socială, asupra căruia ar putea pune o presiune semnificativă.

Dar studiul IW sugerează că, pe ansamblu, acest lucru nu se va întâmpla. „Mulţi imigranţi din cele două ţări au un nivel superior de calificare şi pot contribui la acoperirea nevoilor de forţă de muncă din Germania„, se subliniază în document. Mai mult decât atât, directorul IW, Michael Hüther, consideră că este nevoie de stimulente suplimentare pentru ca aceştia să accepte locuri de muncă în Germania. El atrage atenţia că 25% dintre imigranţii proveniţi din România şi Bulgaria au studii superioare, procent care este de numai 19% în rândul germanilor.

În plus, mulţi est-europeni veniţi să caute un loc de muncă în Germania sunt ingineri, matematicieni sau cercetători calificaţi în sectoare unde această ţară are un deficit sever de specialişti, scie Agerpres.

De asemenea, respectivii imigranţi sunt adesea tineri, astfel că ei pot contribui la rezolvarea şi a unei alte probleme a societăţii germane, şi anume îmbătrânirea populaţiei, mai subliniază directorul institutului citat.

Alte articole

Cum poate fi salvat bugetul statului, fără creșterea TVA. Metoda care ar aduce 6 miliarde de euro la vistierie, explicată de Gabriel Biriș

Președintele Academiei Române critică dur negocierile pe deficit. Ioan Aurel-Pop: Nu poţi distruge tot ce au făcut alții înainte

Citeşte şi Oficial UE: Legislaţia europeană permite, după 3 luni, expulzarea cetăţenilor care nu au loc de muncă

Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.

Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013, Germania fiind unul dintre statele ce au menţinut până la acea dată restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari.