Impertinența fără margini a magistraților. În România, magistrații fac parte din categoria celor aproximativ 10.000 de români privilegiați, ce beneficiază de niște pensii speciale uriașe de care țin în prezent și cu dinții. Aceste indemnizații sunt plătite din fondurile Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) – partea din pensie cuvenită beneficiarului strict în funcţie de contribuţia virată la sistemul asigurărilor sociale, pe parcursul carierei sale şi reprezintă pensia pentru limită de vârstă – și de la bugetul de stat, adică un supliment plătit din taxele și impozitele românilor.

Citește și Marcel Ciolacu, primele măsuri pentru când devine premier: „Cei cu pensii speciale au interzis în Guvern”

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Motivul pentru care este importantă lumânarea de Paște. Unde ...

Biletul Zilei Pariuri1x2.ro, 29 aprilie: Deschidem săptămâna ...

Impertinența fără margini a magistraților

Pentru plata acestor pensii speciale efortul bugetar se ridică lunar la 123 de milioane de lei, iar anual la aproximativ 1,47 miliarde de lei, bani cu care statul ar putea plăti prin comparație peste 735.000 de pensii a câte 2.000 de lei pe lună (acesta fiind cuantumul unei pensii medii din România).

În prezent, peste 5.137 de foști magistrați, jumătate dintre pensionarii speciali ai României, beneficiază de o pensie lunară medie de 21.447 lei (aprox.4.000 de euro), dintre aceștia doar 1.581 dintre foștii judecători și procurori au contribuit la sistemul de pensii publice.

Deși o mare parte dintre acești magistrați beneficiază de niște pensii fabuloase, nemeritate, judecătorii și procurorii din întreaga țară, inclusiv cei de la Curtea de Apel București, dar și cei de la DNA, au anunțat, ieri, că își suspendă activitatea și încep cea mai mare acțiune de protest din ultimii ani pentru a-și apăra privilegiile care în momentul de față sunt pe punctul de a le pierde.

Cea mai mare nemulțumire a magistraților este strict legată de modificările pe care Guvernul vrea să le aducă legii pensiilor speciale, în conformitate cu dispozițiile PNRR adică, nicio pensie nu va depăși venitul de activitate.

„Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti, întrunită în şedinţa de marţi, la convocarea Preşedintelui Tribunalului Bucureşti, în prezenţa a 213 judecători, a hotărât, în unanimitate, că iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor”, au transmis reprezentanții Tribunalului București, într-un comunicat de presă.

Cine sunt campionii României la pensii speciale

La capitolul pensii speciale, România are aproape campionii mondiali. În 2022, cele mai mari pensii speciale din țara noastră au fost cele ale unor băieți deștepți din magistratură care s-au pensionat înainte ca legea care stabilește că nicio indemnizație nu poate fi mai mare decât salariul în plată, să intre în vigoare. Astfel, unele dintre cele mai mari pensii speciale au fost obținute de către procurorii sau judecătorii care s-au pensionat în timp ce dețineau funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Iată, exemplul procurorului militar Codruț Olaru care pe 31 decembrie 2022, cu o săptămână înainte să își finalizeze mandatul de șase ani în CSM, s-a pensionat pentru a încasa o pensie mai mare decât salariul.

Anul trecut, procurorul Codruț Olaru avea la CSM un salariu de 27.500 de lei pe lună. După ce a ieșit la pensie, indemnizația lunară a acestuia a crescut la aproximativ 45.000 de lei pe lună.

Pe acest sistem a mers și Gabriela Baltag, un alt membru al CSM care a profitat de salariul mare pe care îl avea și a ieșit din sistem pentru a beneficia de pensia de nababi. La fel ca și Olaru aceasta a ieșit la pensie înainte de finalizarea mandatului și acum se bucură de o indemnizație stufoasă de aproximativ 32.000 de lei pe lună.

Judecătoarea Nicoleata Margareta Tînț este și ea pe lista băieților deștepți care au plecat din CSM înainte de finalizarea mandatului, chiar câștiga 27.000 de lei pe lună. După această mișcare strategică aceasta beneficiază de o pensie de aproximativ 32.000 de lei pe lună.

De astfel de pensii exorbitante se bucură lunar și foștii judecători ai Curții Constituționale Daniel Morar, care și-a încheiat mandatul cu pensie de 323.000 de lei pe an, adică 27.000 de lei net pe lună, Valer Dorneanu, care în 2021 încasa o pensie de 454.000 de lei, adică 37.800 de lei net pe lună și Mona Pivniceru, care primea anul trecut 393.000 de lei, adică 32.750 de lei pe lună.

După o viață de muncă un profesor ia o pensie de 10 ori mai mică decât un magistrat

În aceste momente, România este o țară a extremelor când vine vorba de pensii. Un magistrat care lucrează în sistem până la vârsta de 45 de ani câștigă la pensie de 10 ori mai mult decât un profesor a cărui vechime în muncă este egală cu vârsta unui judecător sau procuror.

De exemplu, pensia medie a unui magistrat este de 21.000 de lei, însă sunt și angajați din sistem care în funcție de grad, ajung să câștige lunar chiar și 40.000 de lei. Din cei 21.000 de lei, magistrații au contribuit atunci când se aflau în sistem, din salariul lor, un cuantum care ar trebui să le genereze o pensie de 4100 de lei, restul, sunt generați de la bugetul de stat, din taxele și impozitele românilor și astfel lunar ajung să primească aceste sume astronomice. Asta în timp ce un profesor de fizică de liceu, care timp de 43 de ani a format generații întregi de copii are o pensie infimă de 2.600 de lei care nu îi permite să acopere nici măcar coșul minim de consum.

Atât profesorii cât și magistrații ar trebui să facă parte din aceeași categorie “specială” socială. Ambele profesii au un rol definitoriu în structura societății și atât unii cât și ceilalți au în mâinile lor destinele oamenilor. Cel mai adesea uităm importanța unui profesor bun care poate schimba radical viața unui elev așa cum cel mai des ne uităm la un judecător ca la un “Dumnezeu”. Discrepanța uriașă dintre remunerațiile celor două categorii profesionale nu face decât să ne arate un contrast grotesc ce trebuie corectat de urgență prin lege.

De ce nu vor magistrații modificarea legii salarizării. Cât ar pierde din pensiile speciale

În prezent, un judecător cu grad de tribunal, cu o vechime în muncă între 15 și 20 de ani, are un salariul brut de 24.000 de lei, iar în mână ajunge să primească lunar aproximativ 14.000 de lei.

Dacă acum ar ieși la pensie, judecătorul ar urma să primească o pensie de serviciu egală cu 80% din ultimul venit brut. Asta înseamnă că magistratul ar primi lunar o pensie de aproximativ 19.200 de lei. Asta în timp ce un profesor cu studii superioare de lungă durată, cu grad didactic I și cu o vechime în muncă de peste 25 de ani beneficiază conform Ordonanței de urgență de la 1 iunie 2023, de un salariu de bază de 6.817 lei, iar la pensie ajunge să primească puțin peste 500 de euro.

Dacă reprezentanții Guvernului ar schimba legea salarizării și ar respecta recomandările experților Comisiei Europene, pensia de serviciu al unui magistrat nu ar trebui să fie mai mare de 14.000 de lei, cât este salariul net din prezent. Chiar și așa pensiile speciale ale acestor oameni ”extrem de speciali” care nu vor sub nicio formă să renunțe la un leu din ele sunt enorme în comparație cu indemnizația unui medic chirurg care timp de 40 de ani și-a dedicat viața ca să salveze alte vieți.

În timp ce acești îmbuibați se luptă până la sânge ca să nu-și piardă pensiile de nababi, medici precum reputatul chirurg Sorin Hâncu, fost director al Spitalului Județean Suceava, primesc o indemnizație mizeră de 4.000 de lei, drept răsplată pentru toți anii de muncă plini de gărzi interminabile și situații limită în care au reușit să salveze viețile a mii de oameni. Băieții deștepți, după au obosit timp de 20 de ani să plimbe dosarele de la un birou la altul și dintr-un dulap în altul se bucură de niște pensii la care mulți români nici măcar nu au curajul să viseze.

Citește și Sorin Grindeanu tranşează problema pensiilor speciale: „Trebuie adoptată soluţia radicală: fără pensii speciale. Deloc. Nu merge altfel”