Impozite mai mari pentru maşinile vechi din garaj. Consilul Fiscal cere o nouă taxă auto

Consiliul Fiscal critică pachetul de măsuri fiscale și creșteri de taxe al lui Marcel Ciolacu şi cere, printre altele, o nouă taxă auto. Daniel Dăianu, preşedintele acestui for, consideră că va fi greu să se ajungă la un deficit de 5,5% în acest an.

Actualul sistem de impozitare a autovehiculelor este unul incorect, consideră Consiliul Fiscal, care cere trecerea la majorări de astfel de taxe în cazul mașinilor vechi, scăzându-se, în același timp, taxele pentru vehiculele cu capacitate cilindrică mare. Totodată, pentru creșterea veniturilor bugetare, Consiliul Fiscal solicită și schimbarea sistemului de taxare a proprietăților și anularea scutirilor la tranzacțiile imobiliare între rude.

Impozitarea în funcție de capacitatea motorului în cazul autovehiculelor trebuie schimbată, astfel încât să fie taxate mai mult autovehiculele vechi, și nu cele care ard peste 15 litri de combustibili la suta de km, consideră Consiliul Fiscal. În fapt, instituția cere suprataxarea sărăciei și reducerea impozitelor pentru cei înstăriți, pentru că, evident, mașinile vechi sunt deținute de persoane cu venituri modeste, adică mai mult de jumătate din populația României.

DOCUMENT S-a pornit cronometrul, amenzi de 1.000 de lei pentru românii care nu au repartitoare până la 31 decembrie 2023
”Considerăm că refacerea designului acestui impozit, astfel încât să elimine actualele discrepanțe generate de impozitarea exclusiv în funcție de capacitatea motorului (impozite derizorii pentru autoturisme cu capacitate cilindrica mică vs. impozite exagerat de mari pentru autoturisme cu capacitate cilindrică mare), dar și să țină cont de vechime sau norma de poluare (cu creșterea graduală a impozitului pentru autoturismele vechi/poluante) ar asigura nu numai o îmbunătățire a veniturilor autorităților locale, ci ar servi și interesului public de înnoire a parcului auto și de reducere a poluării”, susține Consiliul Fiscal, într-o analiză a consolidării bugetare.

Alte articole

Ce se întâmplă cu Programul Rabla în 2026. Premierul Ilie Bolojan a făcut anunțul

Rabla 2025. Statul îţi dă ecotichet de 18.500 de lei pentru o maşină electrică. Sesiunea expiră pe 31 decembrie 2025

Potrivit acestuia, niciuna dintre politicile publice implementate anterior (taxa de primă înmatriculare, în diverse formule, toate declarate neconforme cu legislația UE de către CJUE, iar sumele colectate trebuind a fi returnate) sau, în prezent, (programul «Rabla»), toate mari consumatoare de resurse bugetare, nu au avut impactul sperat (înnoirea parcului auto), vârsta medie a acestuia crescând de la an la an după 2007. ”Acest eșec este cauzat inclusiv de faptul că România nu are implementată nicio măsură de descurajare a păstrării în proprietate a autoturismelor foarte vechi și poluante, ori pe cele abandonate pe spațiul public”, arată Consiliul Fiscal.

Schimbări importante şi la impozitele pe proprietăţi

În ceea ce privește impozitele pe proprietăți imobiliare, România cumulează, în medie, 0,5% din PIB, mai mult decât Ungaria (0,45% din PIB), Bulgaria (0,3% din PIB) și Cehia (0,2% din PIB). Peste România se situează Polonia, cu 1,1% din PIB din impozite pe proprietățile imobiliare, în principal din cele cu destinație economică non-rezidențială (0,8% din PIB), clasificate drept impozite indirecte. În ceea ce privește alte impozite pe proprietate, România iese în evidență cu încasări reduse, în speță doar 0,1% din PIB, în condițiile în care Bulgaria are 0,5% din PIB,  Cehia 0,2% din PIB, Polonia 0,6% din PIB, iar Ungaria 0,7% din PIB.

Se dau 30.000 de lei pentru tineri. Suma poate intra direct pe card. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru Junior Centenar
”Parte din diferență este explicată de existența în unele țări a unor taxe speciale asupra activelor bancare/instituțiilor financiare (Ungaria și Polonia, cu încasări de circa 0,2% din PIB), precum și de cuantumul mai ridicat al contribuțiilor la fonduri de garantare/rezoluție bancară (diferențele sunt explicabile în condițiile în care baza de active a sistemului bancar din România este semnificativ mai redusă). Dar cea mai mare diferență provine din impozitele asupra transferului proprietăților, de unde România obține 0,02% din PIB, iar Bulgaria 0,26% din PIB, Cehia 0,2% din PIB, Ungaria 0,35% din PIB, iar Polonia 0,13% din PIB”, se subliniază în analiza Consiliului Fiscal. Acesta arată că România este atipică nu prin cota de impozitare aplicată (3%), ci prin faptul că deduce din valoarea tranzacției 450.000 de lei (90.000 de euro), când acest lucru ar trebui să se întâmple doar la prima casă achiziționată, și nu taxează deloc donațiile între soți, rude și afini până la gradul III.

Pentru că România încasează din taxa de drum doar 0,1% din PIB, acestea ar trebui majorate până la generarea de venituri de 0,25% din PIB, propune Consiliul Fiscal. Totodată, în contextul în care țara noastră nu încasează aproape nimic din taxe de mediu, trebuie majorate taxele pe recipientele de plastic (pungi, sticle, cutii etc), taxele de incinerare a gunoaielor, taxele de depozitare a materialelor de construcții, precum și taxele de depozitare a deșeurilor provenite de la construcții, susține Consiliul Fiscal.