Nu puțini sunt cei care, de-a lungul vieții, se confruntă cu situații în care au nevoie de mai mulți bani decât produc. De cele mai multe ori, apelează la părinți sau la alte rude apropiate și înstărite.
Cine s-ar gândi că un banal împrumut sau o banală donație ar putea intra în vizorul organelor fiscale? Ei, bine, dacă suma împrumutată sau donată este mult prea mare sau transferurile bancare sunt repetitive, intră pe fir ANAF. Care, în primă fază, va solicita documente care să justifice proveniența banilor. Iar dacă acestea nu există, Fiscul va interpreta respectiva sumă de bani ca fiind venit nedeclarat, iar această clasificare va duce la obligații fiscale suplimentare.
Fiscul nu este interesat de gradul de rudenie sau de relația dintre cel care a făcut transferul și beneficiar, ci doar de modul în care circulă banii. Orice sumă care intră într-un cont poate fi verificată dacă nu există o justificare clară.
Riscul să te trezești pe cap cu ANAF-ul crește atunci când transferurile bancare nu au explicații clare, banii sunt primiți în numerar fără documente, sumele sunt folosite pentru achiziții importante sau există diferențe între veniturile declarate și nivelul de trai.
În lipsa documentelor care să susțină proveniența banilor, ANAF poate considera sumele ca venituri nedeclarate, ceea ce atrage impozite, penalități și dobânzi. Exemple frecvente includ bani primiți de la părinți pentru locuințe, împrumuturi între rude sau transferuri repetate fără contract.
Pentru a evita problemele, este suficient să deții un contract de împrumut, care să conțină mențiuni explicite referitoare la transferurile bancare, păstrarea dovezilor de plată și stabilirea unui termen de restituire.
În cazul donațiilor, un document scris este recomandat mai ales dacă banii sunt folosiți pentru achiziții importante. Cu cât sumele sunt mai mari, cu atât verificările ANAF pot fi mai riguroase, în special când există discrepanțe între venituri și bunuri.
Pentru angajați, lipsa documentelor poate însemna timp pierdut și proceduri administrative complicate, chiar dacă situația se clarifică ulterior. Pentru persoanele cu activități economice, precum antreprenori, PFA sau freelanceri, riscurile sunt mai mari, deoarece sumele nejustificate pot fi încadrate drept venituri din activități independente, cu implicații fiscale și contabile extinse.