În ce domenii va fi aplicat programul Kurzarbeit. Obligaţiile angajatorului

Conform programului de lucru aplicat în economia Germaniei și denumit "Kurzarbeit", adică "muncă redusă", angajații lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primește proporțional salariul, care ar trebui scutit de taxe, și statul preia parțial diferența până la salariul întreg, potrivit profit.ro. 

Până acum, Guvernul Orban a anunțat doar că a stabilit că va subvenționa 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus în cazul angajaților, iar companiile care pot beneficia de schemă sunt cele cu o scădere a cifrei de afaceri cu 10% față de luna similară a anului trecut. Totodată, măsura s-ar aplica pe o perioadă de maxim 6 luni.

Executivul a redactat acum ordonanța de urgență pentru introducerea Kurzarbeit, care va fi completată cu o hotărâre de guvern. Ordonanța, în forma actuală, va modifica Codul Muncii pentru introducerea Kurzarbeit exclusiv în situații excepționale, adică în stare de urgență sau de alertă, nu ca măsură permanentă. Actul prevede că plata salariului brut pentru fiecare angajat care va fi beneficiar al măsurii de muncă flexibilă se va împărți între angajator, care va acoperi cel puțin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă, și stat care va acoperi 75% din diferența între salariul de bază brut din contract înainte de perioada de criză și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii programului.

Guvernul a luat în calcul o perioadă de implementare de cel puțin 3 luni și de cel mult până la sfârșitul anului. Potrivit proiectului, modificarea timpului de lucru va fi comunicată salariatului cu cel puțin 3 zile lucrătoare anterioare producerii modificării, iar angajatorul are obligația să informeze sindicatul sau reprezentanții salariaților anterior comunicării deciziei salariatului. În baza comunicării deciziei angajaților, vor fi operate modificările corespunzătoare în REVISAL.

În luna următoare în care programul de lucru a fost redus vor fi achitate integral sumele datorate către angajat, adică salariul pentru timpul de lucru efectiv prestat luna precedentă și suma datorată către stat. Vor fi achitate integral contribuțiile către stat, atât pentru timpul de lucru prestat, cât și pentru suma alocată de către stat. Astfel, angajatorii vor acoperi sumele cuvenite angajaților după care vor prezenta solicitările aferente agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă. Angajatorul va solicita ulterior, pe baza documentelor aferente și prin mijloace electronice, decontul de la AJOFM din județe în care respectiva societate comercială are sediu, iar Guvernul promite ca AJOFM să facă decontul în cel mult 15 sau chiar 10 zile lucrătoare.

Guvernul intenționează să aplice Kurzarbeit doar în domeniile identificate ca fiind domeniile cele mai vulnerabile în acest moment, respectiv "agricultură, turism, organizări de evenimente și HoReCa". Măsura se va aplica și activităților independente din aceste domenii. Finanțarea acestei măsuri va fi acoperită prin Programul SURE al Uniunii Europene. 

Mediul de afaceri, conform unui sondaj realizat de AHK România (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), a solicitat încă de la începutul crizei provocate de coronavirus introducerea cadrului legal care să permită și în România modelul Kurzarbeit. PSD, care deține majoritatea în Parlament, a inițiat un proiect de lege pentru acordarea unei indemnizaţii de scurtă durată, pe o perioadă de 12 luni de la ridicarea stării de urgență, salariaţilor cărora li se reduce programul normal de lucru.

Citeşte şi Florin Cîţu, anunţ despre pensiile românilor: "Creşterea nu va avea nici o sursă de finanţare"