În ciuda avertismentelor specialiştilor, o materie de liceu este pe cale să fie eliminată din programa românească

Concluziile cercetării arată că studenții care au avut contact cu filosofia se remarcă printr-o gândire critică, logică și echilibrată, ceea ce îi ajută să evalueze mai obiectiv ideile și să formuleze argumente solide. Abilitățile dobândite prin studiul filosofiei îi pregătesc pe adolescenți pentru a face față situațiilor complexe și pentru a participa la dezbateri informate, aspecte cruciale într-o societate marcată de fake news și dezinformare.

Potrivit analizei, filosofia dezvoltă la tineri capacitatea de a pune la îndoială convingerile adânc înrădăcinate și de a analiza informațiile înainte de a le accepta. Mai mult, îi învață să gândească logic și clar despre probleme complicate, să construiască argumente bine fundamentate și să își apere pozițiile cu rigoare. În același timp, disciplina le îmbunătățește exprimarea, ajutându-i să formuleze idei clare și concise atât în scris, cât și oral.

Un alt rezultat important al studiului este legat de cultivarea empatiei și a înțelegerii perspectivelor diferite. Prin contactul cu dileme etice și viziuni variate, adolescenții dobândesc capacitatea de a aprecia opiniile celorlalți și de a participa la dialoguri constructive, dezvoltând astfel un comportament social mai tolerant și mai responsabil.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Haos în învăţământ, profesorii continuă protestele şi ameninţă cu boicotarea începutului de an şcolar. Ministrul David, întâlnire de urgenţă cu premierul Bolojan

Alte articole

Calendar admitere liceu 2027. Ce trebuie să știe toți elevii care sunt în clasa a VIII-a acum

Cum poate fi identificată o persoană inteligentă în numai câteva secunde. Filosoful Arthur Schopenhauer a dat răspunsul acum peste 170 de ani

În ciuda acestor beneficii demonstrate, în România filosofia este în continuare marginalizată în sistemul de educație. Orele de filosofie din liceu au fost reduse la minimum, iar materia este privită mai degrabă ca o disciplină secundară decât ca un instrument formativ esențial.

„Orele au fost reduse dramatic”, avertizează Ciprian Mihali, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, într-un interviu acordat publicației Școala9. El subliniază că lipsa tradiției de a valoriza gândirea critică și autonomia personală face ca filosofia să fie tratată ca un domeniu periferic, în ciuda rolului crucial pe care îl are în dezvoltarea intelectuală a tinerilor.

Specialiștii atrag atenția că absența exercițiului gândirii critice îi lasă pe adolescenți vulnerabili în fața manipulării, a dezinformării și a discursurilor toxice.

Citeşte şi: Un profesor cercetat penal și trimis în judecată pentru viol și agresiune sexuală față de elevi revine la catedră