Investigaţia se bazează în principal pe două dosare de reţea întocmite de organele de Securitate pe numele lui Constantin Istrate, alias „Ioan Lefter”/ „Constantin Lefter”, şi pe memoriile publicate după 1989 de către unii din deţinuţii politici care au avut de-a face cu ofiţerul Istrate (de ex. Paul Goma sau Octavian Bjoza, actualul preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici), potrivit militiaspirituala.ro.

Constantin Istrate provine dintr-o familie numeroasă de ţărani săraci, având 4 surori şi 2 fraţi – Ilie şi Mihai (tatăl a fost muncitor forestier iar mama casnică). În 1940, Istrate a absolvit 7 clase la şcoala primară din comuna natală.

Alte Articole

Trei rețete de ciorbă de miel din cele mai cunoscute regiuni ...

Maşinile pentru care şoferii nu sunt obligaţi să aibă ITP. ...

În 1943, Istrate se angajează la un preot, latifundiar din comuna Cotnari, judeţul Iaşi, care deţinea mari suprafeţe viticole şi cirezi de vite. „Chiaburul” i-a angajat cu plata în natură, respectiv 400 kg. de persoană şi mâncare gratuită timp de un an de zile. La această moşie, unde lucrau circa 30 de ţărani, Istrate spune că a îndurat „cea mai cruntă mizerie pe care am pututo cunoaşte în timpul regimului burghezo-moşiereşti”[1], deoarece dormea în frig în grajdul vitelor, muncea zi lumină, iar pentru cea mai mică greşeală „stăpânul” îi aplica corecţii fizice.

CITEŞTE ŞI Torţionarul Florian Cormoş, acuzat de moartea a 115 deţinuţi politic, intervievat de BBC

În 1947 el a devenit membru al organizaţiei locale a Tineretului Sătesc (controlată de comunişti). Ulterior a intrat în armată şi a fost repartizat la o mare unitate operativă a Trupelor de Securitate[3] – Brigada de Securitate Comunicaţii, respectiv la Batalionul 5 Securitate Comunicaţii Timişoara (apr. – sept. 1949). La sfârşitul stagiului militar, superiorii i-au propus lui Istrate să rămână în Securitate ca subofiţer, urmând să fie trimis la specializare.

Istrate a ajuns în 1954 la Penitenciarul Gherla/ formaţiunea 0606, unde a ocupat funcţiile de comandant de pluton (oct. 1954 – 1956), ajutor de serviciu al comandantului şi locţiitor comandant pentru spate (1956 – iun. 1957) şi locţiitor comandant pentru pentru pază şi regim (1957 – dec. 1958 şi 1 mart. 1959 – 1961).

„Fără să vreau, mi-a aplicat cea mai cumplită bătaie din anii de detenţie, de două ori câte 25 de bătăi la tălpi cu ciocanul cu care bătea în gratii la predarea şi preluarea schimbului. Eu sunt un caz mai aparte, aşa am fost învăţat să îmi iert călăii şi i-am iertat„, a declarat Octavian Bjoza, una dintre victimele torţionarului Istrate.