Potrivit Organizației Mondiale a Meteorologiei, vom depăși pragul de încălzire globală de 1,5 grade Celsius între 2023 și 2027. Vorbim de acest prag pe care statele lumii încearcă să îl coboare prin programele climatice mondiale în derulare, cum ar fi, de exemplu, acordul de la Paris.

Încălzirea globală se va accentua în urma emisiilor de carbon, dar și a fenomenului El Nino, care va lovi la finalul acestui an. Vorbim de o încălzire a apelor Oceanului Pacific, care generează anomalii climatice pentru era planetă, îndeosebi în zonele tropicale.

Alte Articole

Andra și Cătălin Măruță au o casă de vis. Interiorul te ...

Termocentrala de la Mintia, la un pas de a deveni realitate. ...

Noi detalii în cazul Euroins. Fondul de garantare a Asiguraților ...

Citește și Ciclonul care a devastat Italia vine tăvălug peste România. Elena Mateescu anunţă „ploi torenţiale şi grindină”

Roxana Bojariu: „Mai avem o șansă să putem ține pasul cu schimbările „

„Echilibrul a fost deja dat peste cap. Totul e să limităm acest dezechilibru în așa fel încât să avem timp să ne adaptăm la ceea ce am modificat deja de sistemul climatic. Avem probleme mari și cu fenomenele extreme, pentru că încălzirea globală nu e uniformă, ci ea se vede și în felul în care se transportă surplusuri de căldură din sistem, surplusul de vapori de apă din sistem, adică, până la urmă, în felul în care se manifestă fenomenele de vreme, fenomene care de obicei au intensitate acum mult mai mare pe acest fond al încălzirii globale.

Şi vedem inclusiv în ceea ce se întâmplă în Italia aceste cantități, enorme de precipitații, care pot fi legate de faptul că o atmosferă mai caldă poate să conțină o cantitate mai mare de vapori de apă, vapori de apă, care vin de la suprafețele mai încălzite ale mărilor și oceanelor, dar și din solul mai încălzit.

Și atunci evident că în condiții specifice precipită cantități mai mari, dar avem probleme cu valurile de căldură și vom avea. Avem probleme cu secetele și o secetă ca cea de anul trecut din Europa, se zice unică în ultimii 500 de ani, ar putea deveni o normă peste 30 de ani, dacă nu facem nimic, dacă nu reducem deloc emisiile.

Dacă reducem emisiile și le limităm, astfel încât să avem o creștere de până la 1,5 grade Celsius, mai avem o șansă să putem ține pasul cu schimbările și acest lucru se poate face cu știință, cu tehnologie și cu multă voință politică”, a spus Roxana Bojariu, expert climatolog și cercetător ştiinţific, la Antena 3 CNN.

Citește și Cod roșu de vreme severă în Italia. Zeci de orașe sunt sub ape, unii oameni s-au izolat pe acoperișurile caselor