Inflaţia atinge un nou minim istoric, după scăderea preţurilor de consum în iunie

În luna iunie, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut 0,7%, tarifele serviciilor cu 0,2%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%.

INS: Preţurile de consum au scăzut cu 0,04% în mai faţă de aprilie

Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (iulie 2013 – iunie 2014) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2012 – iunie 2013), determinată pe baza IPC, este 1,7%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,5%.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Faţă de finalul anului trecut, alimentele s-au scumpit în medie cu 0,11%, mărfurile nealimentare – cu 2,13%, iar serviciile s-au scumpit cu 0,95%.

Alte articole

Calcule. Lei sau euro? Unde merită să-ți ții economiile în 2026 și cum poți pierde bani chiar dacă primești dobândă de la bancă

INS: Rata șomajului din România a ajuns în septembrie la 6,3%. Numărul de șomeri a crescut cu peste 26.000 în interval de un an

CNP estimează o inflaţie de 3,5% la finele lui 2014 şi o medie anuală de 2,2%

Comparativ cu iunie 2013, preţurile alimentelor sunt mai mici, în medie, cu 3,18%, produsele nealimentare sunt mai scumpe cu 3,02%, iar serviciile sunt mai scumpe cu 2,77%.

Rata medie lunară a inflaţiei în primul semestru din 2014 a fost de 0,2% comparativ cu 0,3% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

‘Nu vedem un risc de deflaţie în România, dacă vă uitaţi la inflaţia medie anuală este în jur de 2%, mai are, dacă se va duce sub 1%, deci nu la acest lucru ne-am referit, ci la incertitudini în general şi legat de faptul că această evoluţie favorabilă a preţurilor este legată de evoluţia preţurilor agroalimentare. Avem şi un efect de bază, care în septembrie va dispărea, este vorba de TVA-ul la pâine, sunt incertitudini în ceea ce priveşte preţul ţiţeiului, nu le putem descifra în prezent. Dacă ar fi să ne luăm după comentarii, preţul ţiţeiului o poate lua în ambele direcţii. Deci incertitudinile nu sunt multe, sunt două pe care le-am trecut separat: deficitul de cerere şi o îmbunătăţire a anticipaţiilor inflaţioniste. Publicul, pieţele, cred din ce în ce mai mult că România a ajuns în situaţia unei inflaţii scăzute, deci nu suntem siguri că această traiectorie, care este sensibil îmbunătăţită faţă de traiectoria de la începutul anului, este una de durată, adică nu se termină în partea a doua a anului, se duce şi în 2015’, a declarat, la începutul lunii iulie, guvernatorul Băncii Naţionale a României /BNR/, Mugur Isărescu.