Inflație de sesizări la CCR în 2026. Trei dintre acestea, înaintate de Nicușor Dan, sunt judecate miercuri

Din 2009 n-a mai avut CCR atât de multe dosare. Peste 5.900 înregistrate până la 9 octombrie, cu 11,6 la sută mai multe decât tot anul trecut.

Inflația de sesizări din 2026 este cea mai accentuată din ultimii 17 ani. În 2009, au fost 8.888 de cauze, recordul absolut din ”portofoliul” judecătorilor constituționali.

Creșterea față de 2025 este mult mai vizibilă din perspectiva numărului de dosare soluționate. În 2025, CCR a soluționat 1.992 de dosare, în timp ce în perioada 1 ianuarie – 9 octombrie 2026 numărul acestora a ajuns deja la 5.361. Este o creștere uriașă, de aproape 170 la sută, ceea ce înseamnă că instituția a soluționat de aproape 2,7 ori mai multe dosare decât în întregul an precedent.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 2025, diferența dintre dosarele nou înregistrate și cele soluționate a fost de 3.318 cauze. În 2026, până la data raportării, această diferență s-a redus la 563 de dosare, notează Mediafax.

Alte articole

Nicușor Dan susține că România este dispusă să plătească pentru menținerea trupelor SUA în România. Președintele american Donald Trump va lua o decizie în această privință în decembrie (surse)

Nicuşor Dan a promulgat „Legea motocicliştilor”. Motocicletele şi mopedele vor putea circula pe benzile de autobuz

Cifrele au fost făcute publice cu ocazia Zilei Europene a Statisticii (20 octombrie).

Trei sesizări depuse de Nicușor Dan, dezbătute miercuri de CCR

Trei dintre sesizările recente, depuse de președintele Nicușor Dan, sunt pe ordinea de zi a ședinței CCR de miercuri.

Prima sesizare vizează actul normativ pentru modificarea și completarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Legea respectivă, care are ca obiect de reglementare intervenții asupra Legii 272/2004, vizează modificarea articolului 84 alineatele (4) și (5), prin care participarea copilului la consilierea psihologică devine obligatorie prin efectul legii, fără a mai fi condiționată de acordul parental, introducerea unei noi soluții legislative la articolul 84 alineatul (6), prin care se incriminează ca infracțiune nerespectarea de către părinți sau reprezentantul legal a obligațiilor prevăzute la alineatul (3) sau alineatul (4) și se asimilează nerespectarea alineatului (4) cu infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești. Același act normativ modifică integral articolul 86, prin extinderea criteriilor de dispunere a plasamentului într-un serviciu de tip rezidențial specializat și instituirea obligației direcțiilor de asistență socială și protecția copilului de a înființa cel puțin un serviciu de tip rezidențial pentru copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal.

Președintele arată în sesizare că agentul constatator al contravenției nu are competența de a aprecia dacă fapta constituie infracțiune – aceasta aparține organelor de urmărire penală. În absența unei norme clare și previzibile, organul de urmărire penală și agentul constatator pot acționa în paralel față de aceeași persoană pentru aceeași faptă, niciun mecanism legal din legea criticată neprevenind această suprapunere.

Șeful statului menționează și faptul că CEDO a statuat în jurisprudența sa constantă că principiul ‘ne bis in idem’ operează ori de câte ori o persoană este sancționată de două ori pentru aceeași faptă, indiferent de calificarea formală (penală sau contravențională) a sancțiunilor aplicate, transmite agerpres.

Citește și Culmea justiţiei. Avocaţii vor să interzică consultanţa juridică oferită de AI

O altă sesizare depusă de președintele României, care ar urma să fie discutată tot miercuri, se referă la Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic.

La 7 august, parlamentul a transmis președintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Actul normativ intervine asupra mecanismului juridic prin care sunt retrase din exploatare capacitățile energetice pe bază de lignit și huilă și asupra condițiilor în care pot fi autorizate anumite capacități energetice pe cărbune. Astfel, legea condiționează scoaterea din exploatare a unor capacități existente de instalarea și punerea în funcțiune a unor ”capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”. Se instituie totodată mai multe excepții de la interdicția punerii în funcțiune a unor noi capacități pe cărbune și se condiționează, în anumite situații, emiterea licențelor și permiselor necesare de obținerea unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Prin aceste intervenții legislative, arată șeful statului, legea modifică în mod substanțial mecanismul juridic al decarbonizării sectorului energetic și, prin aceasta, afectează atât îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cât și realizarea obiectivului constituțional al protecției mediului. Din această perspectivă, criticile de neconstituționalitate vizează atât compatibilitatea dispozițiilor criticate cu obligațiile europene și cu exigențele constituționale incidente în materia protecției mediului și a politicii energetice, cât și respectarea cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate a legii, precum și a limitelor constituționale ale competențelor autorităților publice.

Potrivit sesizării înaintate de CCR, în măsura în care condiționarea introdusă de lege face ca retragerea capacităților existente să depindă de o capacitate alternativă a cărei realizare nu este supusă unui termen maximal suficient de determinat și unor garanții juridice efective, există riscul ca măsura de reducere a impactului asupra mediului să fie lipsită de caracter efectiv. În opinia lui Nicușor Dan, în acest caz, intervenția legislativă nu mai reprezintă doar o adaptare a modalității de realizare a unei politici publice, ci afectează însăși eficacitatea cadrului normativ prin care statul își îndeplinește obligațiile constituționale în materia protecției mediului.

Ce a reclamat președintele referitor la Legea de utilizare a plajei Mării Negre

CCR ar putea lua, tot miercuri, o hotărâre privind sesizarea lui Nicușor Dan asupra Legii privind utilizarea plajei Mării Negre.

Președintele a trimis CCR, în noiembrie 2025, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Noua soluție legislativă instituie posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20 la sută din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică.

Șeful statului a arătat în sesizare că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului. Nicușor Dan atrage atenția că autoritățile administrației publice locale, care nu reprezintă instituții de utilitate publică, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri. Astfel, soluția legislativă ce vizează atribuirea în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre a unei cote de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic contravine dispozițiilor articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție, apreciază președintele României.

Citește și CCR analizează joi legea pensiilor. Ce prevederi sunt contestate și ce se poate schimba