INS: Veniturile totale medii lunare au fost de 5.476 lei pe gospodărie în trimestrul I, iar cheltuielile au reprezentat 84,7%. Cîţu: Facem reforme, iar creșterea economică este sustenabilă

”Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I2021, în termeni nominali, 5.476 lei pe gospodărie şi 2.157 lei pe persoană. Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul I 2021, în medie, de 4.640 lei lunar pe gospodărie (1.828 lei pe persoană) şi au reprezentat 84,7% din nivelul veniturilor totale”, arată datele INS.

Din veniturile totale: veniturile băneşti au fost, în medie, de 5.070 lei lunar pe gospodărie (1.997 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 406 lei lunar pe gospodărie (160 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,1% din veniturile totale ale gospodăriilor).

Citeşte şi: Cristian Ghinea dezvăluie în ce stadiu se află PNRR-ul României: „Nu suntem în situaţia de a reface proiecte”

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (20%), veniturile în natură (7,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,6%), veniturile din agricultură (1,2%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,8%).

Alte articole

Florin Cîțu critică dur guvernele din 2022-2025. ”Patru ani de întoarcere economică. Nu contează discursurile”

Victor Ponta anunță: „Tocmai au scăzut toate salariile și pensiile cu 7,8%. USR moare de grija lui Ion Iliescu”

Mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Citeşte şi: Klaus Iohannis îl susţine pe Cîţu: „Are tot dreptul să schimbe echipa când crede că lucrurile pot merge mai bine”

În ceea ce priveşte cheltuielile totale, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%).

Mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I 2021, în medie, 34% din consumul gospodăriilor.

Florin Cîţu: Este doar începutul. De astăzi avem toate pârghiile să accelerăm reformele pentru restructurarea companiilor de stat, eliminarea evaziunii fiscale și atragerea mai rapidă a fondurilor UE

„Premieră pentru România.
INS a publicat detalii despre creșterea economică din trimestrul I al anului 2021.
Două lucruri importante care arată că am schimbat paradigma, facem reforme, iar creșterea economică este sustenabilă.
1. A scăzut consumul administrației publice – în doar șase luni de zile am început să oprim din sifonarea banului public.
2. Creșterea economică de 2,9% este datorată în EXCLUSIVITATE investițiilor și nu consumului. Premieră absolută pentru România!
Este doar începutul. Știu că putem mai mult și mai repede!
De astăzi avem toate pârghiile să accelerăm reformele pentru restructurarea companiilor de stat, eliminarea evaziunii fiscale și atragerea mai rapidă a fondurilor UE.
Comisia Europeană estimează o creștere de 7.4% pentru 2021.
Accelerăm ritmul reformelor și România poate să atingă pentru prima oară o rată a creșterii economice care se scrie din două cifre”, a scris Florin Cîţu, într-o postare pe Facebook.