Instanţa supremă amână pentru a şasea oară pronunţarea deciziei în cazul recursului privind drepturile salariale restante ale magistraţilor

UPDATE – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a amânat, joi, pentru a şasea oară, pronunţarea unei decizii în cazul recursului înaintat de Guvern şi de Ministerul Finanţelor la sentinţa din 5 mai a Curţii de Apel Bucureşti, care obliga Executivul să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară. Potrivit premierului demis Ilie Bolojan, suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde lei. Judecătorii au amânat de cinci ori până acum pronunţarea în acest dosar. Pe de altă parte, Guvernul a sesizat CCR pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu ÎCCJ, iar termenul pentru dezbaterile în acest dosar este 23 septembrie.

DNA deschide dosarul ”Sacoșa”, după ce șeful Inspecției Muncii, reinstalat de Bolojan, a fost fotografiat primind plocoane de la subalterni. În varianta oficială, plasele conțineau cabluri pentru laptopuri ale instituției

Potrivit premierului demis Ilie Bolojan, suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde lei. Judecătorii au amânat de cinci ori până acum pronunţarea în acest dosar. Pe de altă parte, Guvernul a sesizat CCR pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu ÎCCJ, iar termenul pentru dezbaterile în acest dosar este 23 septembrie, scrie News.ro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 5 mai, ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca Executivul şi Ministerul Finanţelor (MF) să asigure fondurile necesare plăţii unor restanţe salariale pentru magistraţi, scadente în 2026. Instanţa obliga cele două instituţii să aloce „integral” sumele solicitate, „inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, „sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”. De asemenea, judecătorii au aplicat Guvernului şi MF o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin decizia instanţei. Hotărârea CAB, luată de la primul termen, a fost atacată cu recurs la instanţa supremă.

Alte articole

Mesajul lui Ilie Bolojan cu doar câteva minute înainte ca Nicușor Dan să anunțe premierul: „România are nevoie de un guvern cu un premier credibil, cu miniștri competenți”

Ilie Bolojan anunță poziția liberalilor după discuțiile de la Palatul Cotroceni: PNL va discuta cu premierul care va fi desemnat și vom găsi o formulă pentru a avea un Guvern instalat

Citește și Cristina Trăilă, audiată la DNA Iași la cererea sa, în dosarul care duce până la Ilie Bolojan: „Acest dosar nu are nicio legătură cu premierul. În ceea ce îl privește nu există niciun element penal”

Dosarul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a formulat o cerere în contencios administrativ şi fiscal pentru ca Executivul şi Ministerul Finanţelor să asigure fondurile necesare plăţii integrale a drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti în 30 martie 2026.

Instanţa a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Totodată, CAB a respins ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi şi a admis cererea accesorie formulată de către intervenientul Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.

În acelaşi timp, instanţa CAB a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României şi a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de către Ministerul Finanţelor la adresa judecătoarei Buşu Ramona.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a iniţiat demersul respectiv după ce Ilie Bolojan a anunţat, în 19 martie, că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD legată de pachetul social să fie susţinută de coaliţie.

„Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi”, afirma Bolojan.

În 2 iulie, Ilie Bolojan a anunţat că a fost sesizată Curtea Constituţională a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a explicat că puterea judecătorească „nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică” de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.

„De ce am decis să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a explicat Bolojan la finalul şedinţei de Guvern din 2 iulie.

Guvernul a mai sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului până la soluţionarea sesizării de la CJUE.

Potrivit premierului Ilie Bolojan, ICCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.

Magistraţii instanţei supreme au reacţionat apreciind că este „fără precedent” ca, înainte de soluţionarea unui litigiu, una dintre părţile din proces să califice conduita instanţei drept neconstituţională şi să formuleze acuzaţii privind depăşirea competenţelor acesteia.

Curtea Constituţională a României a amânat pentru 23 septembrie dezbaterile privind sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluţionarea conflictului juridic cu ICCJ, în aceeaşi zi în care CCR ar urma să soluţioneze cererea lui Sorin Grindeanu privind conflictul juridic între Guvern şi Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE.