INTERVIU Jean Valvis: „La ce suntem noi campioni mondiali? La ape minerale. Industria va câştiga dacă promovăm acest brand de ţară”

Un grec ortodox, crescut în Elveţia, la Geneva, şi şcolit în Franţa, a ajuns în 1992 în România şi a văzut potenţialul brut al apelor minerale autohtone, devenind astfel unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din ţara noastră. Se întâmpla la Vatra Dornei şi de acolo a început drumul antreprenorial al lui Jean Valvis, care acum se declară "bucovinean prin adopţie".

RomaniaTV.net
01 iul. 2020, 13:52
INTERVIU Jean Valvis: „La ce suntem noi campioni mondiali? La ape minerale. Industria va câştiga dacă promovăm acest brand de ţară”

Jean Valvis povesteşte, într-un interviu pentru Monitorulsv.ro, cum i-a venit ideea unui business cu apă minerală românească, cum s-a extins şi în alte domenii conexe şi, mai ales, ce i-a atras atenţia la o zonă a României ale cărei resurse, spune el, sunt mult prea puţin exploatate.

Antreprenorul spune că, pe lângă resursele naturale extraordinare ale României şi ale ţinutului Dornei, în special, oamenii pe care i-a întâlnit şi cu care a colaborat au reprezentat cea mai mare parte a succesului în afaceri, ajungând să dezvolte relaţii de prietenie foarte strânse, un exemplu fiind fostul său partener Stelian Chiforescu, care a decedat cu 40 de zile înaintea înregistrării interviului.

Valvis este unul dintre antreprenorii care consideră că este foarte importantă comunitatea în care îşi dezvoltă businessul, astfel încât face tot posibilul pentru a da cât mai mult înapoi, pentru că o comunitate prosperă şi sănătoasă este un indice al succesului în afaceri. În acest sens, omul de afaceri a donat spitalului din Vatra Dornei un aparat de testare pentru anticorpi anti-COVID, pentru a vedea exact care a fost, până acum, procentul de infectare, astfel încât să se poată trage concluzii ştiinţifice şi nu politicianist, cum crede că se întâmplă momentan.

Domnule Valvis, v-ați născut la Atena, ați făcut studiile primare la Geneva, v-ați întors la Atena pentru a urma liceul și facultatea, ați urmat o a doua facultate la Sorbona, unde v-ați susținut și teza de doctorat. Pe acest traseu, Elveția – Grecia – Franța, cum a apărut România

Eram inginer consultant într-o mare societate de inginerie din Geneva și am fost trimis în România să întocmesc un studiu de fezabilitate pentru ulei de floarea-soarelui, pentru a evalua și analiza posibilitățile de investiție în domeniul uleiului comestibil.

De la floarea-soarelui, cum ați ajuns la ape minerale?

Pur și simplu. Eram un consumator deja fanatic de apă minerală. La Geneva, aveam norocul să avem și ape minerale din Franța și Italia și, bineînțeles, cele elvețiene. Pot spune că eram un consumator avizat, care detecta cu ușurință calitatea apelor minerale. Eram la București, în 1992, la Hotel București, și am cerut o apă plată. Chelnerul a zâmbit ironic și mi-a spus că „noi nu bem apă chioară”. Mi-a adus atunci o sticlă de apă minerală. Era o sticlă întunecată, murdară, eticheta strâmbă… Mi-a fost frică de intoxicare, când am văzut aspectul sticlei. Știți, erau acele sticle care se foloseau și la ulei și la bere și la vin și se mai întâmpla uneori să ai ghinionul să prinzi o sticlă. Am băut și am rămas surprins de contrastul dintre calitatea deosebită a apei și modul de prezentare.

Și atunci v-a venit ideea să investiți.

Da. Atunci a fost prima dată când am spus că e ciudat. Un conținut așa de bun la un ambalaj atât de execrabil, ceva nu e în regulă. De ce oamenii nu se ocupă de asta?

Ați hotărât să investiți. Dar cum ați ajuns la Vatra Dornei?

Fiind inginer arhitect (n.r. – Jean Valvis și-a luat doctoratul cu lucrarea „Teoria Modelelor în Procesul Designului Arhitectural”) am avut întotdeauna o abordare mai rațională, mai logică. Am avut încă de atunci o serie de criterii care clasificau apa minerală, în funcție de conținutul de sare, de magneziu, lipsa de nitrați și așa mai departe. Am umblat atunci pe la diverse izvoare din țară. Aveam niște sticluțe sterile și preluam probe de la aceste izvoare din arcul Carpaților. Le duceam apoi la Geneva, la laboratorul cantonului și acolo se făceau analizele și vedeam conținutul fiecărei mostre, ca minerale, ca grad de poluare, ca conținut de sare etc. Iar analizele acestea m-au îndrumat spre Vatra Dornei, deoarece rezultatele au arătat că anumite izvoare erau deosebit de pure, deosebit de plăcute la gust. Așa am ajuns, în 1994, cu prietenul meu, Dumnezeu să îl odihnească, Stelian Chiforescu, să ne înțelegem foarte bine, ca doi oameni cinstiți, cu încredere unul în altul, cu eforturi în aceeași direcție și să fondăm una dintre primele societăți mixte, româno – elvețiană, Dorna Apemin.

Cum ați ajuns să vă asociați cu Stelian Chiforescu?

Era director general atunci la societatea statului, care se numea Apemin Vatra Dornei și care, pe vremea lui Ceaușescu, alimenta populația cu apă minerală Poiana Vinului, Poiana Coșnei și Poiana Negri, cele trei poiene. Am venit în Vatra Dornei la 5 dimineața, erau – 20 de grade afară, totul era înghețat, numai un bec în gară… Am avut un șoc. A trimis o mașină după mine, o Dacia, am ajuns, am făcut cunoștință, am vorbit, cu puțina franceză pe care o știa, dar cu ajutorul unui translator, ne-am înțeles imediat. A început în acel moment o relație, s-a fondat o colaborare bazată pe încredere, o relație extrem de bună, care a durat 28 de ani. O relație care s-a încheiat brusc, din cauza unor probleme la inimă și Dumnezeu ni l-a luat acum 40 de zile, chiar ieri (n.r. – 20 iunie) am avut parastasul.

Pe lângă apele minerale Dorna, Jean Valvis a dezvoltat şi o afacere în domeniul lactatelor, Dorna Lactate. După ce a vândut Dorna Apemin grupului Coca Cola, Valvis a revenit la businessul cu ape minerale prin AQUA Carpatica, prima apă minerală cu 0% nitraţi. Este un brand care a ajuns la un grad de expunere internaţională care face cinste României şi care, spune Valvis, va dăinui mult după ce el nu va mai fi.

„Brandul rămâne al țării, izvorul rămâne al țării, ca și reputația pe care o are în Los Angeles, Londra, Tokyo, Dubai și care va continua să existe și mâine, la fel ca și astăzi. Am uitat de San Diego, San Francisco, Chicago, New York, Ierusalim, Japonia, Australia. Și mai sunt multe.”, spune antreprenorul.

Ați înregistrat la OSIM sloganul „România – patria apelor minerale!” și ați afirmat că am putea construi noul nostru brand național cu ajutorul acestui slogan. Ați declarat recent că „Sunt dispus să cedez gratuit statului român sloganul anunțat, ba chiar să contribui financiar la campania media prin care să anunțăm lumea întreagă ce poate face România pentru această planetă. Fiindcă România poate deveni oricând un fel de Rolls-Royce, de Ferrari al apelor minerale ale lumii, atât de pură este apa de la noi!”. V-au contactat oficialii statului român în acest sens?

Da, dar s-a întâmplat puțin înainte de a începe pandemia și campania am pus-o puțin în suspensie. Este în analiză din partea Guvernului României în acest moment. Au făcut un plan, dar pentru că privește întreaga industrie, lucrăm cu niște pași mici, dar constanți și fermi, pentru a crea un front global al integralității industriei apelor minerale. Nu poate rămâne o inițiativă izolată, Aqua Carpatica, Bucovina, Dorna, trebuie să fie toți laolaltă. Acum se face fermentația, se discută, se analizează de către toți cei implicați. Cu ce putem merge noi, la ce suntem campioni mondiali? Și la calitate și la cantitate? La apele minerale! Industria alimentară, industria turistică și nu numai vor avea de câștigat dacă promovăm acest brand de țară. Noi nu vom fi patria apelor minerale pentru 10 ani de zile, ci pentru totdeauna. La acest domeniu nu vorbește nimeni, numai România!

Unul dintre secretele succesului în afaceri, spune Jean Valvis, este importanţa acordată comunităţii şi dezvoltării acesteia, la toate nivelurile, pornind de la cea zonală şi ajungând până la cea naţională. Dacă la nivel naţional lucrurile sunt greu de mişcat, mai ales fără implicarea serioasă a autorităţilor, la nivel local Valvis face tot posibilul să ajute zona în care şi-a dezvoltat afacerile şi pe care o consideră casă.

Într-un interviu pe care l-ați acordat anul trecut, spuneați că „Pe lângă educaţie, este o altă nevoie aici în societate. Vreau să fac o unitate în domeniul medical, în domeniul bolilor, un spital”. Deocamdată, ați donat, de când a început pandemia, materiale și aparatură în valoare de 300.000 de euro. În aceste zile se finalizează donația către spitalul din Vatra Dornei, un echipament superperformant în valoare de 100.000 de euro pentru detectarea anticorpilor SARS-CoV-2. Știu că aveți un plan cu acest aparat, pentru zona Dornelor.

Suntem cu toții martorii unui fenomen care este profund arbitrar. Suntem sub presiunea unei pandemii, iar problematica este cât de repede relaxăm măsurile, cât de prudent, cât de lent. Toate aceste aspecte au devenit un subiect politicianist, au devenit un subiect de speculă politică, pentru că avem alegeri. Iar eu pun o întrebare simplă: pe ce vă bazați când luați măsurile succesive de relaxare? Sau, sper să nu fie cazul, de întoarcere la măsurile restrictive? Pe ce? Pentru că studii epidemiologice nu sunt făcute. În ce procent se găsesc anticorpii în populație nu se știe. Oamenii de știință, epidemiologii, doctorii, au modelele statistice matematice, care trebuie să fie încărcate cu date. Am uitat că ar trebui ca ei, oamenii de știință, să aibă primul cuvânt în toate măsurile care se iau. Că trebuie consultați ei în primul rând. Pentru a analiza exact situația, științific, trebuie să introduci datele. Iar noi nu avem aceste date. Nu știm cum s-a răspândit pandemia. Nu s-a făcut scanarea populației. Și acum revenim la Vatra Dornei. Această comunitate din bazinul Dornelor a generat succesul brandurilor de care am vorbit. Eu reîntorc comunității un serviciu. Un fel de mulțumesc, căci fără voi nu se putea. Ei au meritul dezvoltării acestor branduri. Și pentru această comunitate, în înțelegere cu primarul și cu directorul spitalului, am hotărât să facem, pentru prima dată în România, ceea ce se face în cele mai dezvoltate țări. Am adus acest aparat performant, cel mai performant din domeniu, asigur și reactivii și consumabilele necesare pentru testarea tuturor locuitorilor din bazinul Dornelor. Total gratuit pentru populație, circa 30.000 de persoane. Dacă oamenii vor face testul, vom vedea dacă au avut Covid și vom putea stabili, după modele statistice, gradul de răspândire a virusului. Sunt persoane care au avut virusul și nu știu, dacă vor afla că l-au avut, va fi de acum încolo mult mai confortabil pentru ei, din punct de vedere psihic.

Dar dumneavoastră faceți studiul pentru oamenii din Vatra Dornei. Ar trebui extins la nivel național.

Eu sunt bucovinean prin adopție, cu colaboratorii și oamenii din Vatra Dornei care lucrează la brandurile noastre. O fac pentru Vatra Dornei, o fac pentru ei. O fac pentru sufletul domnului Stelian Chiforescu… O fac deoarece consider că este ceea ce trebuie făcut în toată țara. Am vorbit personal cu domnul ministru Tătaru, să am binecuvântarea lui și să cer protocoalele de la DSP. Ne-am luat obligația că toate datele pe care le vom colecta le vom preda DSP – ului, unde, cu epidemiologii, se vor întocmi modelele. Eu am un mesaj simplu: dragi dorneni, acceptați să faceți aceste teste. Pentru că, așa cum a spus starețul de la Putna, părintele Melchisedec, este o dovadă că vă respectați semenii. Este o dovadă că suntem responsabili, că trăim într-o societate. Trebuie să avem radiografia zonei. Se întocmesc niște modele, pe baza anumitor date. Datele le avem? Nu! Datele începem să le avem? Da! Unde? La Vatra Dornei. Și Vatra Dornei este unicat la nivel național, prin dorința aceasta de a scana populația și de a realiza un model epidemiologic.

Citeşte şi: Ford Craiova renunţă la zeci de angajaţi. „Nu e vorba de concedieri. O parte dintre contracte nu vor fi prelungite”