Irimie cred că unul dintre punctele slabe ale activităţii DNA de până acum a fost faptul că Parlamentul a blocat cercetarea penală în cazul mai multor deputaţi şi senatori, situaţie care ar trebui remediată.

„Vedem şi o inconsecvenţă a clasei politice şi a Parlamentului care în multe situaţii nu a aprobat urmărirea penală a unor foşti şi actuali miniştri care aveau şi calitatea de parlamentari (…) Este adevărat că noi nu avem dreptul la iniţiativă legislativă, dar prin Ministerul Justiţiei se pot rezolva unele probleme. Pentru a combate fenomenul de corupţie ar trebui interinstituţional o responsabilizare a tuturor instituţiilor„, a declarat Ioan Irimie.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea, condamnată la ...

Acesta susţine că acordul Parlamentului în aceste cazuri ar trebui eliminat. „Forţa politică nu trebuie să intervină în actul de Justiţie. Politicienii nu trebuie să submineze activitatea DNA sau să influenţeze activitatea procurorilor. Spre exemplu, în cazul avizelor privind urmărirea penală a miniştrilor sunt de părere ca aceste avize trebuie eliminate. Acum ei au o imunitate de facto care influenţeză negative investigaţiile şi anchetele penale ale procurorilor„, a spus Irimie.

De asemenea, Irimie se opune trecerii Parchetului General în subordinea forului legislativ invocând separarea puterilor în stat.

„Nu se poate aşa ceva. Vă spun în mod franc, Justiţia este una din cele trei puteri ale statului, nu este subordonată executivului sau politicului. Numai aşa poate exista un echilibru şi Justiţia poate să fie independentă. Procurorul nu poate fi controlat de executiv sau de Parlament. Societatea civilă poate analiza performaţele, poate sesiza anumite deficienţe, dar ancheta numai procurorul poate să o facă. Ancheta penală este atributul procurorului. Procurorul poate răspunde numai în faţa Inspecţiei Judiciare a CSM. Pentru abateri există Inspecţia Judiciară care poate trage la răspundere procurorii”, a argumentat procurorul.

Întrebat care sunt dosarele cele mai importante pe care le-a instrumentat, Irimie a exemplificat cu dosarul deputatul Gabriel Bivolaru, cel al devalizării băncii Dacia Felix.

Ioan Irimie şi-a început activitatea ca procuror criminalist în Maramureş în anul 1978. Din anul 1985 până în 1998 a activat la parchetele din Cluj. Ioan Irimie a fost şeful Serviciului Teritorial Cluj al DNA, el fiind revocat din această funcţie în 2005 de către procurorul şef al Direcţiei, Daniel Morar. Irimie a deţinut apoi funcţia de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Sibiu, în prezent fiind procuror DNA la Cluj.

Presa a relatat că în 1999, Irimie a investigat dosarele privind mineriadele de la Stoienesti si Costesti. Tot Irimie a întocmit rechizitoriile şi i-a trimis in judecată pe fostul parlamentar  PSD Gabriel Bivolaru (condamnat definitiv la 3 ani de închisoare) şi pe devalizatorul Băncii „Dacia Felix”, Ioan Sima.