Ipoteză privind formarea Pământului: Planeta s-ar fi format dintr-un ocean de magmă în fuziune

Această echipă, coordonată de savanţii de la Laboratoarele „Magmas et volcans” (CNRS/Université Blaise Pascal/Institut de recherche pour le développement, Clermont-Ferrand, Franţa), a descoperit în rocile provenind din lanţul muntos Isua din sud-vestul Groenlandei un deficit de Neodim 142, un element chimic-cheie în studierea procesului de formare a planetei noastre.

Acum 4,58 de miliarde de ani, Terra s-ar fi format prin „acreţia” (aglomerare) materialelor din Sistemul Solar. Căldura produsă de acest proces şi cea produsă de descompunerea elementelor radioactive ar fi provocat topirea acestor materiale.

Rezultatul: la un moment, situat în urmă cu 100 de milioane de ani şi 200 de milioane de ani, Terra ar fi fost constituită dintr-un ocean de magmă în fuziune, în centrul căruia s-ar fi concentrat un nucleu metalic.

Puţin câte puţin, acest ocean s-ar fi răcit şi scoarţa terestră s-ar fi format în acest fel. Această cristalizare a magmei în fuziune ar fi fost însoţită de o structurare chimică a Terrei: straturi concentrice cu compoziţii chimice distincte s-ar fi individualizat astfel.

Alte articole

FOREVER DISCO – THE LEGENDS TOUR, pe 19 septembrie 2026, la Sala Palatului

Preț carburanți 11 mai 2026. Motorina s-a ieftinit! Lista tarifelor din marile orașe ale României

Aceste urme ale „neomogenităţilor primordiale” au fost descoperite de oamenii de ştiinţă în rocile din munţii Isua.

În 2003, două grupuri de cercetători francezi au observat deja un exces de Neodim 142 în alte roci din aceeaşi regiune, făcându-i să presupună că alte straturi ar trebui să prezinte un deficit. Însă acest deficit de Neodim 142 a rămas până la această descoperire recentă doar o simplă ipoteză.

Descoperind un deficit de Neodim 142 în roci relativ tinere, formate la aproape un miliard de ani după cristalizarea oceanului magmatic, oamenii de ştiinţă au arătat că „neomogenităţile primordiale” s-ar fi menţinut mai mult timp decât credeau cercetătorii.

Pentru a dispune de date ştiinţifice de ordin global, savanţii francezi intenţionează să studieze compoziţiile altor roci de vârste similare ce se găsesc în Canada, în Africa de Sud şi în China.