IPP: Legea dării în plată nu este nici o lege socială, nici de protecţie a consumatorului

Legea dării în plată nu este nici o lege socială, nici una de protecție a consumatorului, potrivit concluziilor unui studiu de impact al Institutului pentru Politici Publice (IPP) asupra efectelor acestui act normativ la patru luni de la adoptare, prezentat miercuri într-o dezbatere publică la Facultatea de Drept din București.

05 oct. 2016, 12:08
IPP: Legea dării în plată nu este nici o lege socială, nici de protecţie a consumatorului

„Încă din aprilie 2016 avertizam asupra unor potențiale probleme majore în aplicarea legii, probleme legate de lipsa unei viziuni a legii, am spus deja de dilema măsurii sociale versus lege de protecție a consumatorilor, în realitate, din punctul nostru de vedere, nu este nici una, nici cealaltă”, a declarat, miercuri, directorul IPP, Elena Tudose.

Ea a arătat că o altă problemă a legii este reprezentată de profilul celor care vor beneficia de pe urma aplicării ei — nu doar persoanele fizice cu probleme în a-și achita creditele, ci și societăți comerciale.

„Printre primii care beneficiază de această lege nu sunt neapărat cei care nu mai fac față sarcinilor financiare, ci dimpotrivă, sunt oameni care notifică pentru darea în plată al doilea imobil, terenuri și vin din zone ale țării care nu sunt neapărat grevate de o situație economică precară. Este vorba de debitori cu plasamente imobiliare nerentabile, inclusiv terenuri”, a explicat Elena Tudose.

Directorul IPP a precizat că Legea nu a rezolvat problema de fond — accesibilitatea unei locuințe pentru cetățeanul de rând sau soluții reale pentru aceia care nu mai fac față sarcinilor financiare — ci, dimpotrivă, a avut un efect de bumerang.

„Legea privind darea în plată (…) a generat o serie de efecte serioase asupra politicilor de locuire în România, din păcate nu dintre cele mai fericite. Legea nu este o soluție pentru debitorii cu probleme de solvabilitate, întrucât incumbă costuri suplimentare, iar finalitatea o reprezintă, practic, evacuarea locuinței. Așa cum anticipam din aprilie, această lege nu a dus la o îmbunătățire a condițiilor generale de trai, inclusiv cele de acces la o locuință, în schimb a reușit să genereze o mulțime de notificări adresate instanțelor de judecată, respectiv ridicarea a numeroase excepții de neconstituționalitate. Un alt potențial efect al legii, prea puțin discutat în acest moment, este impactul pe care această lege îl poate genera la nivelul atragerii investițiilor străine, respectiv o serie de alte aspecte (…) legate de mărirea plafoanelor disponibile pentru creditele de tip Prima Casă și pe presiunea pusă pe bugetul de stat în aceste condiții, (…) potențiala creștere a piețelor de chirii și, nu în ultimul rând, riscul de infringement din partea Comisiei Europene”, a arătat Tudose, conform Agerpres.

Ea a mai explicat că numărul de potențiali beneficiari ai legii anunțat la vremea respectivă de către inițiatori era disproporționat, mai mare decât în realitate.

„Deputatul de numele căruia este legată Legea dării în plată ne vorbea despre aproape 800.000 de familii care vor face acest lucru. Astăzi, la patru luni, vorbim de circa 4.000 de notificări de dare în plată, numărul oficial anunțat de Banca Națională a României”, a mai declarat directorul IPP.

Tudose a afirmat că legea nu face distincție între cei care nu mai pot să-și plătească creditul și cei care nu mai vor, iar 10% notifică pentru dare în plată pentru cel puțin două imobile, sunt notificări și din partea unor societăți comerciale și există și notificări pentru darea în plată a unor terenuri.

Șeful Direcției de stabilitate financiară a BNR, Eugen Rădulescu, a arătat că 553 de debitori care au apelat la darea în plată au făcut-o pentru cel puțin două credite, un caz spectaculos fiind reprezentat de o persoană care a apelat la această procedură pentru opt credite.

Potrivit studiului IPP, aproape 90% dintre români apreciază necesitatea unei legi cu caracter social care să vină în sprijinul celor care nu pot suporta costurile unui credit, însă în realitate caracterul social al legii este diluat de lipsa alternativelor de locuire pentru cei care dau în plată imobilul cu destinație de locuință.

Cifrele arată că valoarea medie a unui credit dat în plată este de două ori mai mare decât valoarea medie a oricărui alt credit pentru achiziție sau investiție imobiliară, respectiv aproximativ 34.500 euro valoarea medie a creditului pentru investiții imobiliare cu garanții imobiliare, în timp ce valoarea medie a creditului notificat pentru dare în plată este de circa 64.000 de euro.

În cele patru luni au fost înregistrate 3.907 de notificări, dintre care au fost contestate 67%, în timp ce 7% au avut ca finalitate acte de dare în plată. Pe rolul instanțelor de judecată s-au înregistrat 2.634 de contestații ale băncilor.

IPP avertizează că această lege va duce la deteriorarea condițiilor de locuit pe fondul iminentei creșteri a chiriilor, peste valoarea unei rate de credit pentru locuință.

„Dată fiind starea actuală a situației locative din România — printre cele mai precare din Europa, darea în plată nu face altceva decât să agraveze problemele locative ale românilor, în special ale tinerilor, cărora le blochează practic accesul la un credit pentru achiziționarea unei locuințe. Prin comparație, darea în plată poate stimula însă dezvoltarea unei piețe a chiriilor — un efect corelativ prea puțin analizat în prezent. În plus, darea în plată va avea efecte negative asupra fondului locativ (nu stimulează construcția de locuințe noi, de calitate)”, se arată în studiul IPP.


loading...