Isărescu: Cu o creştere de 1% pe an putem ajunge la 80% din media europeană a PIB-ului în 25 de ani

Isărescu a susținut astfel importanța unei creșteri economice coerente pentru a atinge convergența cu statele dezvoltate din Uniunea Europeană.

„Nu există niciun substitut pentru politicile economice coerente. (…) Una dintre concluziile raportului este că nu orice creștere economică asigură convergența. Raportul avertizează asupra încetinirii procesului de convergență. Tema convergenței pentru România poate uni națiunea, toată lumea vrea să ne apropiem de nivelul de trai al țărilor dezvoltate”, a precizat Isărescu.

El a amintit că România a avut în trecut doi ani consecutivi de creștere economică de 7%, creștere care nu a fost sustenabilă, iar efectele acestui lucru se văd și acum. Isărescu a subliniat că este preferabilă o creștere economică mai mică, dar constantă, decât o creștere economică mare, dar care să fie riscantă și care să fluctueze conjunctural.

„BNR sprijină pe toate căile ideea unui proiect de țară, unde creșterea economică să fie bazată pe creșterea productivității. (…) Cu o creștere economică de 1%, dar care să fie an de an, în următorii 25 de ani putem ajunge la 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor, care să nu fluctueze în funcție de cursul de schimb. Această perspectivă de 25 de ani poate fi îndepărtată pentru cei din generația mea, însă la fel a fost și cu aderarea la Uniunea Europeană”, a mai spus guvernatorul BNR.

Alte articole

BNR anunță fluctuații grave ale economiei românești. Precizări de ultimă oră despre rata inflației

BNR, anunţ oficial despre o posibilă recesiune. La ce să se aştepte TOŢI românii în 2025

Potrivit acestuia, convergența nu este un drum cu sens unic și multe țări au eșuat în acest proces.

Isărescu a lansat un apel către economiștii din bănci să coopereze pentru o analiză economică pertinentă. „Convergența în interiorul uniunii economice nu vine de la sine. Economiștii din bănci trebuie să se adune și să facă o analiză adevărată, întrucât în acest moment avem un deficit de analiză economică”, a continuat guvernatorul.

El a arătat că unele cuvinte precum „sustenabilitate” sau „coerență” pot suna a „păsărească”, iar societatea nu este încă pregătită pentru ele. „O creștere economică nesustenabilă poate fi corectată, însă efectele durează, se văd în timp pe durata câtorva cicluri electorale”, a completat Isărescu.

Guvernatorul BNR a ținut să amintească faptul că, în ianuarie 2016, România a plătit ultima tranșă din împrumutul de 12 miliarde de euro accesat în 2009 de la FMI.

„Nu spun asta pentru a face un titlu de glorie, nici pentru a răsufla ușurați că am plătit ultimii bani din împrumut. Acel împrumut a fost luat pentru a finanța o ajustare. Niciun ban de la FMI nu s-a dat pentru salvarea vreunei bănci, în ciuda percepției. Din punct de vedere macroeconomic, cel puțin până acum România este stabilă și avem un necesar de finanțare externă mult mai scăzut”, a mai susținut șeful băncii centrale.